Cum funcționează cea mai dezastruoasă companie de stat sub patronajul PNL-PSD. Pierderi de milioane, achiziții la secret, paranghelii și salarii mărite ilegal pentru șefi

Companiile de stat din România nu au voie să majoreze salariile angajaților și indemnizațiile șefilor atunci când nu își ating țintele economice. În mod total nesurprinzător, această prevedere a fost încălcată la Maramureș, acolo unde o companie de stat, aflată pe pierdere încă de la înființare, pare să fi încălcat toate reglementările în vigoare. Curtea de Conturi a descoperit un adevărat festival de nereguli și tupeu administrativ: compania nu are un inventar făcut, achizițiile publice s-au făcut în afara sistemului de licitații publice și, mai mult, societatea a decontat deplasările externe ale unor persoane care nici măcar nu erau angajați.

Compania de stat fără bunurile trecute în inventar

Societatea Parcuri Industriale Maramureș SA a fost înființată recent, în anul 2021, pentru a gestiona cele șapte parcuri industriale pe care CJ Maramureș urma să le dezvolte în județ ca mijloc pentru atragerea investițiilor. Au găsit repede și un director general, în persoane lui Mircea Zoicaș, absolvent de Inginerie Civilă la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, acolo unde este și cadru asociat. Aceasta are și propria sa firmă de consultanță tehnică de specialitate în ingineria civilă, Buildpoint SRL Baia Mare, care în 2024 a avut un profit net de 135.000 lei, la o cifră de afaceri de 470.000 lei.

Mica firmă de consultanță cu un singur angajat a generat un profit mai mare decât compania de stat, deținută de către Consiliul Județean Maramureș, aflat sub conducere liberală între 2020 și 2024 (în urma alegerilor locale din 2024, Gabriel Zetea – șeful PSD Maramureș – a revenit la conducerea UATJ-ului). Între 2020 și 2024 CJ Maramureș a fost condus de către liberalul Bogdan Ionel Ovidiu, care este astăzi deputat PNL. În 2020, când ajungea la conducerea CJ Maramureș, Bogdan Ovidiu era, la 33 de ani, cel mai tânăr președinte de CJ din România. Presa locală a scris pe larg despre succesul firmelor sale la contractele publice.

Concret, în 2024 Parcuri Industriale Maramureș a generat primele venituri, declarând o cifră de afaceri de 460.000 lei, cu pierderi de 1,4 milioane lei. De altfel, compania a fost doar pe pierdere de la înființare, cu – 600.000 lei în 2022, și apoi pierderi de 1,3 milioane lei în 2023.

Digi24.ro

Kelemen Hunor a vorbit cu Peter Magyar și merge la Budapesta. Ce spune despre relația cu Tisza și susținerea acordată de UDMR lui Orban

Prima descoperire șocantă a Curții de Conturi, care a făcut un audit pentru situația financiară de la finalul anului 2024, a fost că firma de stat nu a făcut pe bune inventarul obligatoriu de la final de an, adică procesul în care ar fi trebuit numărat fiecare bun, fiecare mașină, utilaj, obiect de mobilier sau factură. Curtea spune că nu există liste clare cu ce anume s-a inventariat, că nu există proce-verbale de finalizare și că nu s-au confruntat stocurile fizice cu cele din hârtii.

Digisport.ro

S-a terminat! Anunț de la cel mai înalt nivel: lovitură de proporții pentru Iran

Partea cea mai gravă: bunurile nu au fost date în răspundere gestionară și nu au fost stabiliți gestionari. Acest lucru poate părea banal, dar, de exemplu, dacă din companie ar dispărea un utilaj sau un autoturism, compania nu are pe cine să tragă la răspundere în acest caz, pentru că nimeni nu a semnat primirea acestora în gestiune. În plus, compania nici măcar nu ține evidența materialelor consumabile (contul 3022 reprezintă, de regulă, piese de schimb, combustibil, rechizite, materiale de curățenie etc.). Practic, se cumpără materiale, dar nu se știe cine și cum le consumă.

„Din analiza dosarului întocmit la sfârșitul anului 2024 cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului societății verificate, s-a constatat că această operațiune nu s-a efectuat corespunzător, nefiind astfel stabilită situaţia reală a tuturor elementelor de activ şi de pasiv ale societății, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei unităţii pentru respectivul exerciţiu financiar.

În fapt, nu au fost dispuse măsuri de derulare a operațiunilor de inventariere concretizate în liste de inventariere, procese verbale la finalizarea lucrărilor și punctaje ale soldurilor conturilor contabile la final de an. De asemenea, societatea nu ține evidența conturilor de materiale consumabile (de exemplu ct. 3022) activele nu au fost date în răspundere gestionară și/sau în folosință și nici nu au fost stabiliți gestionari”, se arată în raportul Curții de Conturi, care spune că responsabilul direct pentru această situație este chiar directorul general, care trebuie să aprobe procedurile și să se asigure că se desfășoară corect.

Concluzia acestei abateri nu este minoră, susțin auditorii Curții, care subliniază că în această situație situațiile financiare, bilanțul companiei pe anul 2024, nu reprezintă realitatea. Altfel spus, compania raportează cifre din burtă, în condițiile în care nu are un inventar corect făcut, care să-i ofere o imagine fidelă a situației sale economice.

Eroare de aproape 3 milioane de euro în contabilitatea companiei

Dacă, după cele relatate anterior, s-ar putea crede că la societatea Parcuri Industriale Maramureș e vorba de o eroare măruntă, practic nu știm cine ce pixuri și câtă hârtie de xerox folosește, raportul Curții de Conturi identifică la punctul 2 o eroare de aproape 3 milioane de euro, adică 14,5 milioane de lei mai exact. Mai exact, Consiliul Județean Maramureș a înființat această companie cu misiunea de a construi șapte „parcuri de specializare inteligentă” – parcuri industriale moderne – motiv pentru care i-a transferat clădiri și terenuri în valoare de 14,5 milioane.

Compania a luat terenurile, a luat actele, însă a uitat să le treacă în registrele contabile. „Ca urmare a verificărilor efectuate s-a constatat neevidențierea în conturi în afara bilanțului a bunurilor predate de către unitatea administrativ teritorială Județul Maramureș, în valoare totală de 14.561.295 lei”, arată sursa citată.

Practic, ce spun auditorii Curții aici este că aceste bunuri, primite în administrare și nu în proprietate, de către societate trebuiau trecute într-un registru special (conturi în afara bilanțului). Compania nu a înregistrat acești bani nicăieri. Este ca și cum au dispărut pur și simplu de pe hârtie. Explicația oferită de conducerea companiei este însă halucinantă: „necunoașterea prevederilor legale”! Practic, o companie de stat cu un director, cu un contabil șef, care gestionează un buget de sute de mii de lei și probabil bani din fondurile europene nu a știut că bunurile primite de la Consiliul Județean trebuie trecute în acte.

Banii statului, cheltuiți cu ușa închisă

Circul incompetenței la Maramureș nu se oprește aici însă. Compania Consiliului Județean, care are și trei reprezentanți în Consiliul de Administrație, nu doar că nu știe ce bunuri deține (nu face inventar) sau uită să treacă în acte terenuri de 3 milioane de euro, dar marea surpriză vine din modul în care cheltuie banii. Răspunsul pe scurt: în secret.

Legea spune că orice achiziție publică, fie că este vorba de o instituție sau de o companie de stat, trebuie să fie făcută transparent, prin sistemul SEAP de achiziții publice, astfel încât orice cetățean să poată vedea cum se cheltuie banul public. La Parcuri Industriale Maramureș această prevedere legală a fost ignorată complet timp de doi ani, 2023 și 2024, perioadă în care achizițiile au fost făcute direct cu furnizorii, ocolind catalogul electronic și nepublicând absolut nicio notificare transparentă.

„Din analiza plăților efectuate de societate, s-a constatat că pentru perioada analizată 2023-2024 au fost achiziționate în mod direct produse/ servicii fără a utiliza catalogul electronic pus la dispoziție de SEAP3 sau fără a publica un anunț într-o secțiune dedicată a website-ului propriu/ANAP sau a SEAP, însoțit de descrierea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează a fi achiziționate; nu au fost publicate în platforma SEAP achizițiile offline efectuate în anii 2023 – 2024, prin urmare nu au fost respectate toate etapele prevăzute de lege”, arată raportul Curții.

Auditorii Curții de Conturi explică în raport că, din nou, explicația oferită de către șefii instituției a fost „necunoașterea prevederilor legale”. Vorbim de o companie de stat, înființată de un consiliu județean, condus de PNL și apoi de PSD, care nu face inventare, nu știe că bunuri primite de la stat trebuie trecute în evidență și care declară, la nivel de management, că nu cunoaște legea achizițiilor publice.

În acest punct, Curtea de Conturi se alătură circului de Maramureș, și deși compania de stat este găsită vinovată de încălcarea a două articole din legea achizițiilor, aplică doar un avertisment verbal.

Compania aruncă banii pe avocați

Șirul erorilor la companie de stat din Maramureș e departe de a se fi încheiat. Dacă compania nu și-a făcut publice achiziții aflăm pe ce anume s-au dus o parte din bani. Mai exact pe avocați, asta pentru că societatea a încheiat un acord cadru cu o casă de avocatură, asta deși au un jurist angajat. Mai mult, această achiziție a fost făcută cu ocolirea legii.

Astfel, Curtea de Conturi a descoperit că în august 2023 societatea de stat a făcut un acord cadru pentru asistență și consultanță juridică privind dezvoltarea de parcuri industriale. Asta deși compania avea pe statele de plată angajat propriul jurist, cel care trebuia să se ocupe de aceste proceduri juridice. Externalizarea se poate face doar pentru procese sau spețe extrem de complexe și pe baza unui referat de justificare, care trebuie aprobat de către autoritatea tutelară, adică CJ Maramureș.

În schimb, Parcuri Industriale Maramureș a făcut un contract cadru, practic un abonament pe bani publici, fără să ceară aprobarea CJ Maramureș, autoritatea tutelară. Vorbim de o nouă încălcare flagrantă a legii. Evident, explicația oferită a fost „necunoașterea prevederilor legale”.

De la incompetență la tupeu administrativ

Incompetența administrativă în gestionarea bunurilor și achizițiilor de la Parcuri Industriale Maramureș a fost însă premiată cu bani grei. Pe scurt, compania de stat este o adevărată gaură financiară, cu cheltuieli de zece ori mai mari decât veniturile în 2023, însă șefii și angajații și-au mărit salariile.

Practic, raportul Curții de Conturi scoate în evidență un adevărat dezastru financiar: în anul 2023, veniturile societății au fost de doar 145.000 lei, însă a cheltuit 1,45 milioane. În anul următor a produs 735.000 lei, însă a cheltuit 2,13 milioane. Vorbim de o companie care în loc să producă bani pentru județ trăiește din subvenții și finanțări.

În ciuda acestor cifre dezastruoase, CA-ul companiei a luat decizia în mai 2024 să mărească salariile angajaților și indemnizația directorului general. OG 26/2013, legea după care funcționează companiile de stat, stipulează clar că nu sunt permis creșteri salariale dacă în anii anteriori nu au fost atinse țintele economice. Practic, la Maramureș au ignorat legea și au mărit lefurile direct din pierderi.

Lucrurile ating apoi o zonă de suprarealism corporativ: compania funcționează de la înființare fără niciun fel de indicatori de performanță aprobați. Altfel spus, directorul general a fost numit în funcție fără să i se dea nicio țintă clară (ex: să atragă X investitori, să facă profit Y), ceea ce înseamnă că își poate mări indemnizația fără alte justificări. Explicația oferită a fost, din nou, „necunoașterea prevederilor O.U.G. nr. 26/2013”.

Deciziile CA la care face trimitere raportul Curții de Conturi nu sunt publice pe site-ul companiei, așa că nu știm suma cu care i-a fost majorată indemnizația directorului Mircea Zoicaș. Din datele publice existente știm că acesta a fost numit director general provizoriu odată cu înființarea companiei, în anul 2021. Indemnizația sa era una modică atunci, de sub 8.000 lei. La finalul anului 2023 când, odată cu finalizarea procedurilor de selecție, este numit director general pentru un mandat de 4 ani, indemnizația acestuia ajunge la 17.093 lei. De la această sumă, în mai 2024, indemnizația directorului a mai fost majorată încă o dată.

Ceea ce știm din datele financiare publicate de companie este că în anul 2024 cheltuielile cu salariile și indemnizațiile conducerii s-au dublat. Concret, ele au crescut de la 565.000 lei în anul 2023, la 1,22 milioane în anul 2024. Vorbim de o companie de stat cu 8 angajați și patru contracte de mandat, pentru director și cei trei administratori din CA.

Compania a încălcat o lege de pe vremea lui Ceaușescu

Revenind la circul erorilor de la Parcuri Industriale Maramureș, o altă eroare semnalată de auditorii Curții de Conturi vizează faptul că societatea a efectuat tranzacții cash fără a avea organizată activitatea de casierie. Orice firmă din România, pentru a face operațiuni cu numerar trebuie să aibă o casierie și un registru de casă completat la zi. Altfel spus, tranzacțiile companiei au fost făcute ca la piață, oamenii au dat și au luat banii din mână în mână, iar sumele nu apar în contabilitate pentru că nu aveau unde să-i treacă.

Abaterea pare minoră, cel puțin prin prisma sumelor implicate, dar problema este că vorbim de o companie de stat înființată pentru realizarea unor parcuri industriale inteligente care acum este sancționată de Curtea de Conturi pentru încălcarea unui decret din 1976, adică o lege de pe vremea lui Ceaușescu.

„Din verificările întreprinse cu ocazia misiunii de audit, pentru perioada 2023- 2024, s-a constatat că societatea a efectuat operațiuni de încasări (600 lei în decembrie 2024) și plăți ( 6500 lei în mai 2023), fără a avea organizată activitatea de caserie conform Regulamentului operațiunilor de casă, aprobat prin Decretul nr. 209/ 1976, fără ca aceste operațiuni să fie reflectate corespunzător în contabilitate și fără să existe un registru de casă completat zilnic”, se arată în raportul citat.

Paranghelii cu specific tradițional, mascate în contabilitate

Aspectele tragi-comice de la compania deținută de CJ Maramureș continuă în raportul Curții de Conturi cu un nou element apoteotic: banii de protocol. Legislația este destul de strică în ceea ce privește sumele alocate pentru cheltuielile de protocol, de regulă vorbim de apă minerală, cafea, lapte, etc.. Mai exact, instituțiile statului au voie să aloce doar o anumită sume pentru aceste bunuri sau pentru acțiunile de protocol.

Ce a făcut însă „contabilitatea” de la Parcuri Industriale? A ascuns pur și simplu aceste cheltuieli. În loc să treacă apa și cafeaua la „cheltuieli de protocol” unde ar fi rapid plafonul maxim legal, le-au înregistrat la „materiale nestocate”, ca și cum ar fi cumpărat dosare, săpun sau hârtie igienică. Practic, prin acest artificiu au putut să aibă cheltuieli de protocol „fără număr”, ocolind radarul legii (pe care de data aceasta se pare că au cunoscut-o).

Auditorii Curții spun și pe ce anume au fost cheltuiți banii de achiziții ai companiei de stat. Vorbim de achiziții care nu au nicio legătură cu atragerea de investitori sau cu tehnologia inteligentă: clopuri moroșenești, porți de lemn, noduri dacice și aranjamente florale. Mai mult, spun auditorii, aceste achiziții au fost făcute „din burtă”, fără niciun document justificativ, care să susțină oportunitatea lor.

„Cheltuielile cu produsele destinate acțiunilor de protocol (apă, cafea) sunt evidențiate eronat în contabilitate pe alt cont de cheltuială (ct. 604 ”Cheltuieli privind materialele nestocate”) decât cel dedicat respectiv ct. 623 ”Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate” astfel încât nu se poate obține asigurarea încadrării în normativele de cheltuieli și limite maxime în cadrul cărora se pot aproba și efectua cheltuieli pentru acțiuni de protocol prevăzute în O.G. nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice.

Unele cheltuieli efectuate de societate nu au fost fundamentate corespunzător, lipsind documentele justificative privind necesitatea, oportunitatea sau nivelul acestora; cheltuieli precum achiziționarea de produse promoționale- clop moroșenesc, poartă de lemn, nod dacic, închiriere sală, aranjamente florale pentru evenimente oportunități de finanțare în Maramureș”, se arată în raportul citat.

Documentul citat spune că, dacă la punctele anterioare conducerea Parcuri Industriale s-a apărat spunând că „nu am știut legea”, aici au folosit un alt argument. Mai exact, a căutat să justifice aceste cheltuieli spunând că în contractul de mandat al directorului general este prevăzut faptul că acesta poate să facă „cheltuieli rezonabile”. Auditorii subliniază însă că o clauză vagă dintr-un contract de mandat nu bate legislația fiscală a României.

„Deficiențele detaliate mai sus s-au produs în condițiile în care în contractul de mandat au fost prevăzute clauze contrare legislației fiscale și care au fost interpretate în mod eronat, respectiv cheltuieli rezonabile aferente îndeplinirii mandatului”, se arată în raportul citat.

„Agenție de turism” pentru prieteni

Epilogul apoteotic al neregulilor de la Parcuri Industriale arată că societatea a fost transformată într-o veritabilă „agenție de turism” pentru prieteni. Mai exact, Curtea de Conturi a prins compania finanțând deplasări (vacanțe) pentru persoane care nu aveau nicio legătură cu firma. S-au plătit astfel peste 15.000 lei pentru bilete de avion și cazări pentru persoane care nici măcar nu erau pe statul de plată. La această sumă se adaugă alți 2.000 lei, decontați pe ochi frumoși, adică fără nicio factură sau chitanță la dosar.

Raportul Curții vorbește de „excursii fantomă”, pentru că angajații atunci când plecau în deplasări nu aveau ordine de deplasare semnate, nu aveau ștampila de destinație (nimeni nu poate dovedi că au ajuns efectiv acolo unde îi plătea compania să meargă), iar la întoarcere nu apar rapoarte de activitate. La fel, dacă un angajat venea cu un bon de benzină atunci compania î-l deconta integral, fără a cere foi de parcurs, care să justifice kilometri parcurși în interesul firmei.

„S-au efectuat eronat plăți în valoare de 17.799 lei astfel: pentru persoane care nu au calitatea de salariați ai societății în valoare de 15.765 lei, reprezentând servicii de cazare și bilete de avion și plăți în valoare de 2.034 lei pentru care nu s-au prezentat documente justificative.

De asemenea în cazul unor delegări în țară și în străinătate9 nu se întocmesc ordine de deplasare, acestea nu sunt semnate în toate cazurile de conducătorul societății și/sau nu sunt contrasemnate în localitatea de destinație; formularele întocmite de societate prin care se decontează cheltuielile cu deplasările nu cuprind toate plățile efectuate în perioada respectivă; nu se întocmesc rapoarte de activitate la întoarcerea din deplasare”, se mai arată în raportul Curții de Conturi, consultat de FANATIK.