Cum i-a „țepuit” statul pe românii cu credite Prima Casă. Milioane de lei reținute abuziv din buzunarele oamenilor de o instituție PNL-PSD

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijloci (FNGCIMM) are termen până la finalul lunii iunie a acestui an să returneze comisioanele încasate ilegal de la românii care au achiziționat o locuință prin programul „Prima Casă” sau „Casa Nouă” și au achitat împrumuturile anticipat. Termenul a fost acordat de Curtea de Conturi în urma unui control la Fondul de Garantare al Creditelor, instituția de stat care a tăcut complice în timp ce băncile au oprit comisioanele românilor care și-au plătit creditele la locuințe.

Cum i-a țepuit Fondul de Garantare pe românii cu credite la „Prima Casă”

Românii care și-au cumpărat o locuință prin programul Prima Casă sau Casa Nouă și au reușit să-și achite creditul la bancă înainte de termen ar trebui să primească o sumă de bani înapoi. Mai exact este vorba de comisioanele de gestiune, pe care băncile comerciale care au acordat aceste credite nu le-au mai restituit românilor. Totuși, administratorul acestor programe este compania de stat FNGCIMM, cea care dictează normele și semnează convențiile cu băncile, și care a tăcut complice în timp ce românii erau țepuiți perfect legal.

Fondul de Garantare (FNGCIMM SA-IFN) funcționează ca o societate pe acțiuni unde unic acționar este statul român, prin Ministerul Finanțelor. Societatea are rolul de a susține politicile publice ale Guvernului prin acordarea de garanții pentru IMM-uri, dar funcționează și ca instrument în cadrul unor programe guvernamentale, precum a fost „Prima Casă”, devenit acum „Casa Nouă”. Societatea reușește să se autofinanțeze prin comisioanele percepute, fie pentru o firmă prin IMM Invest, fie pentru o persoană fizică prin programul Noua Casă / Prima Casă), sau din dobânzile pe care le primește la capitalul propriu (FNGCIMM rulează sume foarte mari).

În cazul programelor guvernamentale, cum sunt IMM Invest sau Casa Nouă, FNGCIMM acționează ca un mandatar. Asta înseamnă că banii care acoperă efectiv garanția dacă un român nu își mai plătește rata la casă nu sunt plătiți din bugetul FNGCIMM, ci direct de la Ministerul Finanțelor (din bugetul de stat). Pentru această muncă de procesare a dosarelor și gestionare a programului, FNGCIMM reține doar un comision de gestiune.

Digi24.ro

Armistițiul cu Iranul. Trump s-a trezit în situația despre care el însuși avertiza: „Când celălalt simte miros de sânge, ești terminat”

De exemplu, pentru programul Noua Casă în 2025, FNGC precizează pe propriul site că plafonul alocat a fost de 500 de milioane lei. Acesta a fost plafonul de garantare oferit de stat, prin intermediul FNGC, pentru românii care și-au achiziționat o locuință prin intermediul acestui program guvernamental. Practic, deși românii iau credite de la băncile comerciale pentru achiziția acestor locuințe, regulile pentru derularea acestor credite sunt stabilite de către FNGCIMM.

Digisport.ro

Gigi Becali, la înmormântarea lui Mircea Lucescu: "Acum, Răzvan trebuie să intre în rol. O să-i spun eu ce să facă!"

Românii care și-au plătit creditele, păcăliți cu peste 3 milioane de lei

În toamna anului trecut, Curtea de Conturi a mers în control la FNGC și a descoperit că restituirea comisioanelor de garanție se efectuează doar pe baza solicitării exprese a solicitantului. Concret, un credit pentru achiziționarea unei locuințe prin programele guvernamentale Casa Nouă sau Prima Casă, cum s-a chemat el până în 2024, includea și un comision de garantare – bani plătiți băncii comerciale, dar care mergeau mai departe la FNGC (și la Ministerul Finanțelor). Când beneficiarii acestor credite își achită anticipat creditele nu mai există motiv pentru plata acestui comision, și băncile trebuie să returneze banii oamenilor (fracția de bani plătită în avans pentru anii viitori).

„În cazul rambursării anticipate a creditului pentru beneficiarii programelor „Prima Casă” și „Noua Casă”, restituirea comisionului de gestiune/administrare aferent perioadei de garanție neutilizate se efectuează doar pe baza solicitării exprese a beneficiarului.

Potrivit datelor și informațiilor puse la dispoziție de către FNGCIMM SA–IFN a rezultat că la data de 31.12.2024 contravaloarea comisionului de gestiune/administrare aferent perioadei de garanție neutilizate și nerestituit beneficiarilor programelor „Prima Casă” și „Noua Casă” de către 22 de instituții de credit este în sumă de 3.198.357,71 lei”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Practic, ce spune aici Curtea de Conturi, chiar dacă într-un limbaj contabil de lemn, este că atât băncile comerciale cât și FNGC știau foarte bine această regulă. Când un credit se închidea, ei calculau exact cât i se cuvenea clientului înapoi: este motivul pentru care știm și suma exactă, până la ultimul ban, 3,19 milioane lei. Doar că, în loc să vireze acești bani înapoi românilor care și-au achitat creditele anticipat s-au folosit de o portiță birocratică, creată chiar de către FNGC. Practic, așteptau să vină oamenii și să ceară ei banii înapoi („solicitare expresă”).

Cel mai probabil 90% dintre oameni nu citesc convențiile de garantare din scoarță în scoarță și sunt doar fericiți că au scăpat de credit și nu știu că au dreptul să primească niște bani înapoi. Astfel că băncile au rămas cu aproape 3,2 milioane de lei în conturi, asta la finalul anului 2024, bani care nu le aparțineau.

Fondul de Garantare s-a făcut că nu vede furtul

În timpul controlului, când auditorii Curții de Conturi au descoperit această problemă FNGC a reacționat – vorbim de o măsură în timpul auditului – și le-a transmis băncilor să le spună oamenilor că „pot solicita regularizarea”. Altfel spus, același principiu, să vină cetățenii să-și ceară ei singuri banii înapoi.

„În timpul acțiunii de audit de conformitate și ca urmare a sugestiilor formulate în etapa de planificare entitatea a întocmit (…) adresa prin care s-au notificat băncile finanțatoare să reamintească beneficiarilor Programelor Prima Casă și Noua Casă că pot solicita regularizarea și restituirea comisionului de gestiune, încasat în plus”, arată documentul citat.

Curtea a interzis însă această procedură și a spus clar că banii trebuie dați înapoi fără o solicitare expresă. În plus, instituția a acordat termen până la finalul lunii iunie ca FNGC să se asigure că toți beneficiarii și-au primit banii înapoi.

„Recomandare: 1.Restituirea comisionului de gestiune/administrare aferent perioadei de garanție neutilizate, aplicabile în cazul rambursărilor anticipate a creditelor, fără o solicitare expresă din partea beneficiarilor”, se mai arată în raportul Curții de Conturi consultat de FANATIK.

Din raportul Curții de Conturi e clar că principala responsabilitate, atât morală cât și legală, în toată această poveste o poartă FNGCIMM. În calitate de administrator al programului, Fondul de Garantare este cel care a creat și menținut acest labirint birocratic. Băncile au acționat doar ca executanți ai unor convenții și proceduri de lucru scrise de FNGCIMM. Dovada clară a responsabilității stă chiar în decizia Curții de Conturi. Auditorii nu au sancționat băncile, ci au obligat direct FNGCIMM să își modifice de urgență convențiile și procedurile de lucru (recomandarea 2), demontând astfel o capcană birocratică ținută în viață ani de zile cu bună știință de instituția de stat.

Compania de stat, împărțită între PNL și PSD

Trebuie precizat că acest audit al Curții de Conturi a vizat modul în care FNGC a implementat măsurile de austeritate impuse prin Legea 296/2023, așa numită ordonanță a austerității, prin care Guvernul încerca să limiteze cheltuielile inutile și numărul de posturi de conducere în companiile de stat. Spre exemplu, Curtea a constatat că în cadrul FNGC nu s-a făcut un audit privind activitatea de recrutare din 2023. Cu alte cuvinte compania nu a verificat cum s-au făcut angajările înainte de anul electoral 2024.

Aflăm apoi și de ce nu s-a făcut acest lucru. Mai exact, auditorii Curții au descoperit concursuri „fantomă” de angajare, efectiv nu existau actele care să arate dacă angajările au fost „pe bune”. „În cazul unor concursuri nu s-a putut determina dacă un candidat a participat la interviu, a trecut de proba de interviu sau dacă a fost validat și ofertat. De asemenea, nu s-a putut aprecia momentul când s-a finalizat concursul pentru posturile vacante”, se arată în raportul citat.

De altfel, documentul Curții arată că funcțiile vacante nu fuseseră tăiate din organigramă, așa cum cerea legea, iar reorganizarea era făcută „din pix” – directorii au fost transformați în consultanți, dar păstrați pe funcții, iar unii angajați nici nu mai semnau foaia de prezență.

Instituția este condusă în prezent de către doi foști lideri PSD. Președintele CA-ului este Florin Nicolae Jianu, fost președinte al Consiliului Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. La alegerile din 2024 Jianu a obținut un mandat de senator pe listele PSD, însă a demisionat din partid și din Parlament în octombrie 2025, asta deși ocupa funcția de vicepreședinte al PSD. Fostul senator și-a justificat demisia bruscă susținând că economia e în colaps și că el se retrage din politică pentru a redeveni un „tehnocrat dedicat intereselor antreprenorilor”. La nici două luni de la această demisie, MFP l-a numit în fruntea CA-ului Fondului de Garantare.

Directorul general al FNGC este Leonte Cătălin, licențiat în Drept la Universitatea Drăgan din Lugoj. Acesta a ajuns la conducerea FNGC cu susținerea PNL. Acesta însă și-a început cariera la PSD, partid care avea să-l susțină la obținerea unui mandat de consilier local la Brașov, iar în 2012 a fost chiar candidatul USL la Primăria Brașov. Avea să devină apoi consilier județean, de această dată pe listele ProRomânia, iar în 2024 avea să treacă oficial la PNL, în condițiile în care partidul lui Ponta nu avea nicio șansă să prindă vreun mandat local