News

Cum i-au enervat guvernanții pe profesori. Seria deciziilor nefericite care a provocat greva generală din învățământ

Greva generală inițiată de profesori a survenit la capătul unor erori comise de guvernanți, atât la nivel guvernamental, cât și parlamentar.
06.06.2023 | 16:38
Cum iau enervat guvernantii pe profesori Seria deciziilor nefericite care a provocat greva generala din invatamant
Marius Budăi și Ligia Deca/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Greva generală a profesorilor a început pe 22 mai, zi în care Senatul a adoptat, ca for decizional, Legea învățământului preuniversitar într-o formă care nu a făcut decât să-i înrăiască pe profesori, mai ales că modificările adoptate de către senatori veneau după un șir de gafe, care acum au început să fie recunoscute ca atare chiar de către reprezentanții ai puterii.

O lege a educației fără garanții pentru profesori

Teoretic, sindicatele din învățământ ar fi putut spera că viitoarea lege a salarizării în sectorul public va face ca lefurile profesorilor să crească și să fie astfel corectate inechitățile din sistemul public care au făcut ca un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată să câștige mai puțin decât un profesor necalificat.

ADVERTISEMENT

Mai mult, chiar ministrul educației Ligia Deca anunța, pe 9 martie, că viitoarea grilă de salarizare din învățământ ca va porni de la principiul că un profesor debutant trebuie să câștige echivalentul salariului mediu pe economie, ceea ce ar fi reprezentat o creștere de aproximativ 50% a salariilor. „Ne dorim educatori și profesori motivați, prețuiți și susținuți. Salarizarea cadrelor didactice va fi progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. Această prevedere este inclusă în legile educației și avem sprijinul politic al coaliției pentru o pune în practică”, declara Ligia Deca.

Însă iluziile sindicatelor s-au spulberat în aceeași lună întrucât proiectele de legi privind domeniul educației care au intrat în dezbaterea Guvernului pe 29 martie au fost modificate astfel încât a fost eliminată prevederea esențială care dădea garanții profesorilor că vor avea salarii mai bune. Este vorba de articolul 129 al proiectului Legii învățământului preuniversitar care stipula: „În conformitate cu principiul importanței sociale a muncii, salarizarea întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat, în raport de funcție, studii, vechime și grad didactic.

ADVERTISEMENT

Ligia Deca a confirmat eliminarea acestui articol precizând că o prevedere similară va fi inclusă în viitoare lege a salarizării, întrucât creșterea salariilor profesorilor este un angajament ferm al coaliției de guvernare care va fi respectat dincolo de orice îndoială.

Suspiciunile profesorilor au dus la grevă generală

Însă sindicaliștii au început să aibă îndoieli după această modificarea făcută în Guvern înainte ca proiectul să fie trimis Parlamentului, îndoieli alimentate și de faptul că Ministerul Muncii nu s-a grăbit să publice vreun draft al Legii salarizării. Teoretic, potrivit angajamentelor luate prin PNRR, guvernanții trebuiau să adopte noua lege a salarizării în sectorul bugetar până la finele lunii iunie. Practic, abia în iulie un draft va fi publicat urmând ca în toamnă proiectul să treacă de Parlament, astfel încât viitoarea lege să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

ADVERTISEMENT

Astfel, sindicaliștii s-au trezit că nu au garanții scrise privind creșterea salariilor nici în proiectul Legii învățământului preuniversitar, nici în cel al Legii salarizării în sectorul public, iar luarea unei decizii privind veniturile profesorilor pe timpul verii, în timpul vacanței școlare,  i-ar fi lăsat fără nicio pârghie de a forța mâna Guvernului. Practic, eliminarea referirilor la salarizare din primul proiect și tărăgănarea celui de-al doilea au grăbit greva generală a profesorilor, câtă vreme aceștia mai aveau capacitatea de a pune sub semnul întrebării închiderea anului școlar.

După ce Legea învățământului preuniversitar a ajuns la Parlament, au fost introduse la Camera Deputaților unele prevederi menite să domolească furia profesorilor. Astfel, gratuitatea la cazare în internate și cămine pentru copiii personalului didactic și didactic auxiliar a fost extinsă pentru toți angajații din sistemul de învățământ, iar gratuitatea a fost extinsă și pentru taxa de înscriere la concursurile de admitere din învățământul superior.

ADVERTISEMENT

În al doilea rând, proiectul în forma venită de la Guvern prevedea că personalul didactic titular care se pensionează la împlinirea vârstei standard beneficiază de o primă în cuantum de două salarii de bază. Și în acest caz deputații au convenit ca acest beneficiu să fie acordat tuturor angajaților din sistem.

Senatul a întărâtat profesorii din prima zi de grevă

Însă ce au încercat să facă deputații au stricat senatorii. Comisia de învățământ a Senatului a elaborat raportul privind proiectul legii pe 22 mai, iar în aceeași zi plenul a adoptat legea. Tot pe 22 mai, profesorii au intrat în grevă generală. Prin amendamentele aprobate erau câteva care erau de natură să irite sindicatele și mai mult în perspectiva negocierilor cu Guvernul.

Astfel, la Senat proiectul a ajuns cu o prevedere care stipula că, din 2024, profesorii titulari care predau în zone defavorizate sau izolate vor beneficia de o primă de instalare neimpozabilă egală cu cinci salarii minime brute pe țară, cu condiția să rămână cel puțin cinci ani în acea școală. Senatorii au amânat intrarea în vigoare a aceste prevederi pentru anul școlar 2025-2026. Prorogată a fost și prevederea referitoare la acordarea unei prime de două salarii de bază pentru profesorii care se pensionează.

O altă amânare viza condițiile de muncă în care își desfășoară activitatea profesorii. Astfel, urma ca din anul școlar 2024-2025 cursurile să se desfășoare în maximum două schimburi. Senatorii au stabilit că interdicția cursurilor în trei schimburi să intre în vigoare abia din anul școlar 2025-2026.

Lipsă de încredere în politicieni

Nici măcar ordonanța de urgență prin care s-a decis acordarea unor prime pentru personalul din învățământ nu a contribuit la recâștigarea încrederii față de Guvern, întrucât creșterea salariilor profesorilor debutanți la nivelul salariului mediu este inclusă doar în nota de fundamentare a actului normativ ca o intenție, fără ca o prevedere propriu-zisă a OUG să creeze o obligație legală.

Colegii noştrii nu pot crede că nişte politicieni care au prorogat nişte articole de lege care vizau finanţarea sistemului de învăţământ, care au blocat aplicarea unor legi favorabile salariaților, vor ţine cont de o notă de fundamentare fără niciun fel de valoare”, a declarat, duminică, Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”.

Problema lipsei de încredere a profesorilor în Guvern începe să fie recunoscută public chiar și de către politicieni de marcă din coaliția de guvernământ, unul dintre ei fiind fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan. „Dreptatea este de partea cadrelor didactice şi nu s-ar fi ajuns aici dacă salarizarea profesorilor nu era scoasă din legile educaţiei sau dacă măcar un draft al legii salarizării unitare ar fi fost gata, aşa cum eram obligaţi prin PNRR”, a afirmat Turcan, într-un comunicat de presă dat publicității luni, comunicat ce reprezintă o critică indirectă la adresa miniștrilor de la Muncă și Educație, Marius Budăi, respectiv Ligia Deca.

ADVERTISEMENT