Cum îi afectează, de fapt, pe fotbaliștii români noile reguli FIFA privind transferurile. Cazurile Borza, Tavi Popescu sau Rareș Ilie

În materialul precedent am discutat despre noua versiune a Regulamentului cu privire la Statutul și Transferul Jucătorilor (RSTP) și contextul care a condus la aceste modificări. Care vor fi efectele noilor reglementari începând cu 1 ianuarie 2027? Cum se va schimba piața, cum vor resimți schimbarea jucătorii și cluburile? Plecând de la declanșatorul crizei – cazul Diarra – modificările aduse Regulamentului își propun să reducă incertitudinea juridică la ruperea unui contract. Acest obiectiv urmează a fi atins prin clauze prestabilite, criterii clare, despăgubiri previzibile și sancțiuni proporționale. Ce este probabil să vedem în contractele de transfer încheiate după 1 ianuarie 2027?

Fotbaliștii români, afectați de noile reguli de transfer impuse de FIFA

Instrument recomandat de noile reglementări (nicidecum obligatoriu), clauza clauza de reziliere va deveni utilă în spiritul modificărilor de Regulament, așadar vă fi preluată în mult mai multe contracte. Acest tip de clauză există și în prezent, dar FIFA insistă pe echitate și proporționalitate. Vom asista probabil la clauze diferențiate în funcție de perioada contractuală sau chiar în funcție de potențiala destinație a fotbalistului.

Când tânărul Tavi Popescu făcea furori în campionat, Gigi Becali a anunțat o clauză de reziliere monstruoasă, de 100 de milioane de euro. Perla coroanei trebuia securizată. Disproporția vădită dintre valoarea clauzei și contractul unui jucător va fi cu siguranță considerată inechitabilă și abuzivă. Cu certitudine vom asista la corelarea clauzelor cu valoarea contractelor, perioada acestora și valoarea jucătorului.

Iar aici apar două situații. Una în favoarea cluburilor, cealaltă în favoarea jucătorilor și agenților. Un jucător valoros și matur, transferat de un club cu pretenții, va primi cu siguranță un contract care va justifica o clauză de reziliere mare (să zicem un Gyökeres transferat de Arsenal de la Sporting).

Digi24.ro

Blocaj în negocieri: Președintele Dan ia în calcul anticipatele (surse)

Pe de altă parte, clauze uriașe care securizează astăzi investițiile în jucători tineri și promițători ar putea fi puse în viitor sub semnul întrebării. Vara trecută, Real Madrid l-a cumpărat de la River Plate pe Franco Mastantuono, un puști de 18 ani. A plătit în jur de 45 de milioane de euro și a stabilit o clauză de rezilere de… 1 miliard de euro! Mă îndoiesc sincer că salariul jucătorului și suma de transfer vor putea justifica, pe noile prevederi de Regulament, o astfel de clauză.

Digisport.ro

Petiția "Argentina, OUT de la Cupa Mondială" și-a atins obiectivul: peste 5.000.000 de oameni au semnat-o

Este ceea ce s-a întâmplat în cazul lui Borza. Rapidul a prelungit contractul jucătorului, clauza a crescut la 4 milioane de euro, dar valoarea contractului a crescut și ea corespunzător pentru un jucător cotat undeva în jur de 2,55 milioane de euro.

Julian Alvarez a semnat cu Atletico în Iunie 2024 un contract valabil până în vara lui 2030. Astăzi, el este curtat insistent de granzii Spaniei, Barcelona și Real Madrid. Cum Alvarez dă semnale că ar agrea un astfel de transfer, Atletico negociază dur și trimite pețitorii la clauza de reziliere de 500 de milioane de euro. Este foarte posibil că într-un astfel de caz să vedem în viitor o variație a clauzei, care ar putea să scadă gradual, pe măsura trecerii timpului. O clauză de jumătate de milliard valabilă și în primul an de contract și în al șaselea ar putea fi considerată, în lumina noilor reglementări, abuzivă.

Ca o paranteză, în anumite campionate se practică deja clauza de reziliere valabilă într-o anumită perioadă a ferestrei de transferuri (să spunem prima jumătate), astfel încât clubul care pierde jucătorul să aibă timp să îl înlocuiască. Va fi asta considerată în viitor o măsură care împiedică libera circulație a jucătorului? Sau va trebui oare compensată o astfel de clauză cu un plus la salarii pentru a fi acceptată?

Încetare de contract pentru justă cauză – Andre Duarte

Fundașul portughez Andre Duarte a intrat în conflict cu Ujpest, clubul la care era legitimat. Cu contractul prelungit până în 2028, Ujpest a refuzat oferte venite pentru fundașul central, cu care a intrat astfel în conflict. Situația a escaladat, Duarte a fost trimis la echipa a doua, iar răspunsul fotbalistului nu s-a lăsat așteptat. A rupt contractul pentru „justă cauză”, venind liber la FCSB. Un caz similar (până la un punct) cu Diarra. Desigur, instanțele sportive vor evalua și vor decide cu privire la „justa cauză”.

În viitor, însă, e de așteptat ca din ce în ce mai multe cluburi să se protejeze inserând în contracte obligații clare de comportament profesional, clauze de confidențialitate mai stricte, mecanisme de mediere, termene și notificări obligatorii înainte de reziliere. Criterii clare și detaliate după care un fotbalist poate fi sancționat și mai ales cum (amenzi, echipa a doua, etc). Iar toate aceste obligații se vor reflecta, fără îndoială (mai mult sau mai puțin) în salariile negociate de agenții jucătorilor.

Penalitate de 8% pentru CFR Cluj. Bonus de 200 de mii de euro pentru Rareș Ilie

Clubul din Gruia (un exemplu, sunt multe cluburi din țară și de aiurea în această situație) are probleme acute cu întârzierea în plata salariilor. Dobânda penalizatoare reglementată la 8% va clarifica și va scurta litigiile cu privire la datoriile cluburilor față de jucători.

Poate cea mai spectaculoasă modificare de Regulament spune că un jucător cu contract sub 150.000 de euro (atenție – sumă brută) va încasa o bonificație de 5% din suma de transfer din partea clubului vânzător în cazul unui transfer (atenție!) internațional. Nu discutăm deci despre transferuri în interiorul aceleiași ligi.

Rareș Ilie a plecat la 19 ani de la Rapid la Nice pentru 4 milioane de euro (plus bonusuri). Paranteză – textul Regulamentului va trebui să clarifice dacă bonificația de 5% se calculează la sumă fixă de transfer sau la o sumă care include și bonusurile ulterioare. Cu siguranță, Rareș nu avea un contract de 150.000 de euro la Rapid în momentul plecării. Dacă un asemenea transfer ar avea loc iarna viitoare, jucătorul ar încasa un bonus de 200.000 de euro (în cazul de față Rareș Ilie, din partea Rapidului).

Portarul Sava (repatriat în această vară de Universitatea Craiova) a fost vândut în 2024 de CFR Cluj la Udinese pentru 2,5 milioane de euro. În cazul (foarte probabil) în care Sava nu câștiga 150.000 de euro pe sezon la Cluj, bonusul său la acel moment s-ar fi ridicat la 125.000 de euro.

Noua reglementare vine în sprijinul jucătorilor din campionate de nivel scăzut sau în sprijinul jucătorilor tineri cu salarii mici, care fac pasul către un campionat mai valoros. Scopul reglementării este acela de a distribui plus-valoarea transferului și către jucător. De urmărit, totuși, cum va influența acest bonus valoarea primelor de instalare pe care le vor oferi cluburile cumpărătoare, pentru că, până la urmă, toți banii vin de la cumpărător. Indiferent dacă vorbim despre comisionul agenților (indiferent care club îl plătește), prima de instalare sau salariu.

Pe de altă parte, cluburile care cresc jucători sunt protejați prin reglementarea care permite semnarea unui prim contract pe o perioadă de 5 ani. Chestiune pe care însă cluburile vor trebui să o coreleze cu clauzele de reziliere, care la rândul lor vor trebui corelate cu valoarea contractelor oferite, care la rândul lor vor putea conduce la acest bonus de 5%.

Complicat și complex, nu? Iată de ce zona administrativă a cluburilor trebuie populată cu oameni cu experiență, care să poată înțelege și interpreta reglementările, pentru a le transpune avantajos în contracte. Mă refer, desigur, la România. În fotbalul cu adevărat porfesionist acest lucru se petrece deja de mult timp.