Cum îi afectează pe ciobanii români războiul din Iran. Produsele care nu mai ajung în România după blocajul din strâmtoarea Ormuz

Produsele agroalimentare, altele decât carnea de miel, precum și materialele de construcții sunt cele care, cel mai probabil, se vor scumpi în perioada următoare, ca urmare directă a faptului că produsele din Iran și din statele din Golful Persic nu mai ajung în România după ce traficul naval în strâmtoarea Ormuz a fost limitat, chiar blocat după atacurile SUA și Israel asupra Iranului.

Norocul României că a renunțat la comerțul cu Iranul în ultimii ani

Din fericire, în actualul context, în ultimul deceniu, economia României a devenit tot mai puțin dependentă de Iran, atât din punct de vedere al exporturilor, cât și din punct de vedere al importurilor. Astfel, relațiile comerciale ale României cu Republica Islamică Iran au ajuns să fie relativ modeste, în pofida potențialului unei piețe de peste 90 de milioane de locuitori, atât cât număra Iranul înainte de conflict.

Relațiile dintre cele două țări au scăzut și din cauza faptului că Iranul a fost în ultimii ani sub sancțiuni internaționale, în special pentru programul de dezvoltare a unei bombe nucleare, dar și pentru nerespectarea drepturilor omului. Asta până pe 28 februarie, zi în care Statele Unite și Israel au decis să înceapă bombardamentele asupra Iranului.

Schimburile comerciale dintre România și Iran se situează, în general, la valori de până la 100 de milioane de euro anual, în ultimii doi ani, așa cum reiese din datele comerciale obținute de FANATIK. Schimburile comerciale înregistrează un excedent comercial constant în favoarea României, conform datelor obținute de la Institutul Național de Statistică (INS). Însă, până în 2023 comerțul dintre cele două state a fost mai important. În 2023 a fost de 300 de milioane de dolari.

Digi24.ro

Oamenii care își injectează grăsime din cadavre ca să „poată spune că au mers la sală”: Cum a apărut noua modă „zombi filler”

Ce produse importă România din Iran

La import, gama de produse este variată: de la struguri și fructe până la materiale de construcții sau articole de uz gospodăresc, în general în sume de ordinul câtorva milioane de euro. România importă, printre altele: polimeri de stiren, în forme primare – 6,2 milioane de euro; saci și săculeți pentru ambalarea mărfurilor – 1,9 milioane de euro; pietre monumentale sau pentru construcții – 1,3 milioane de euro; geam – 1,1 milioane de euro; articole de uz casnic, sanitare sau de igienă – 1 milion de euro; struguri proaspeți și uscați – aproximativ 1 milion de euro; vaselină, ceară de parafină și alte tipuri de ceară minerală – 1,78 milioane de euro.

Digisport.ro

”Nu” categoric! Medicii nici n-au vrut să audă de cererea familiei lui Mircea Lucescu

„Dacă războiul va mai continua încă măcar două săptămâni, comerțul internațional va înregistra întârzieri de livrări mult prea mari pentru a mai putea fi recuperate pe parcursul anului. Afacerile din domeniul construcțiilor vor fi afectate, dar și cele din industria agroalimentară pe bază de îngrășăminte. Prețul acestora va crește. România este afectată atât de blocajul importurilor din Iran și din Golf, dar și pentru că ceilalți producători vor profita de cererea mai mare și vor crește prețurile”, ne-a explicat un reprezentant al Comisiei Naționale de Strategie si Prognoza. Aici mai trebuie punctat că piața îngrășămintelor ar putea intra într-o criză și mai mare. Cel mai mare producător intern de îngrășăminte, Azomureș, deja și-a oprit activitatea și a trimis angajații în șomaj.

Topul importatorilor este dominat de companii precum Adeplast SRL (construcții), Zara Prod Serv SRL (fabricarea condimentelor), FDF Trading SRL (comerț produse chimice), Austrotherm Com SRL (fabricarea articolelor din material plastic), Energenta Polymers SRL (comerț), Aroma Marketing SRL, Eljado Impex Glass SRL (ceramică), Congips SA și Plastic Elements SRL. Principalele produse importante au fost polimerii de stiren – 20,7 milioane de euro (corectat probabil din 207 milioane), sacii și săculeții pentru ambalare – 2,2 milioane de euro, alături de alte produse chimice și materiale pentru construcții. Valoarea importurilor au fost de 59,5 milioane de euro.

Exporturi spre Iran care sunt blocate

În perioada 2025, perioada pentru care am obținut de la INS date pentru anul trecut, exporturile României către Republica Islamică Iran au însumat 83,5 milioane de euro, iar importurile au atins 24,5 milioane de euro, rezultând un excedent de 59 de milioane de euro.

La export, principalele produse livrate au fost cerealele – orz (69,4 milioane de euro) și porumb (10,3 milioane de euro). Carnea de oaie și lemnul au avut valori de doar câteva sute de mii de euro. Traderii de cereale ocupă primele poziții în topul exportatorilor români în Iran, porumbul și orzul fiind principalele produse livrate pe această piață. Primele două poziții sunt ocupate de Glencore Agriculture B.V. și ADM România Trading SRL, urmate de Top Royal Brands SRL (comerț dulciuri), Vitema SA (farma), General Turbo SA (echipamente auto), Ovine Sălaj SA (creștere animale), Lumberlink SRL (material lemnos și de construcții), El Top Mondialgy SRL (pastă de tomate și conserve) și Wonder Foods SRL (producție cosmetice).

Conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), în 2023, comerțul dintre cele două state a înregistrat schimburi record. Exporturile au atins 117,3 milioane de euro, iar importurile 50,7 milioane de euro. La export, porumbul a dominat, cu 111 milioane de euro, urmat de carnea de ovine și caprine – 2,8 milioane de euro. În 2023, exporturile românești în Iran au atins 184 de milioane de euro.

Ce se întâmplă cu prețul cărnii de miel

Însă, războiul din Iran afectează direct cel mai mult afacerile din agricultură, mai exact pe cei din industria zootehnică a crescătorilor de ovine. Asta pentru că țările din Golf, inclusiv Iranul, erau o piață principală de export a crescătorilor de oi. Oierii estimează pierderi financiare de minimum 30%. Statele arabe din Golf reprezintă a doua mare piață de export pentru crescătorii de ovine.

În mod ciudat, faptul că oierii nu mai exporta în zona Golfului ar putea ajuta consumatorii din România. „Noi, oierii din România, suntem cei mai mari exportatori de ovine vii către țările arabe. Cu exportul de ovine vii supraviețuim și reușim să facem profit. Fără export, mergem pe pierdere și crescătorii de oi sunt duși la faliment, sunt forțați să pună lacătul pe ferme”, crede Ghiță Ciobanul, cunoscutul crescător de ovine care a apărut acum peste un deceniu în reclamele pentru o firmă de telecomunicații.

Uniunea Europeană, alături de Regatul Unit, reprezintă principala piață de desfacere pentru carnea de oi și capre provenită din România, așa cum reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS). Pe locul doi vin țările din zona Golfului. Spre exemplu, în anul 2024, aproximativ 75% din valoarea totală a exporturilor s-a îndreptat către această zonă, cu un volum estimat pentru UE de peste 1.200 de tone. În restul lumii au ajuns doar 355 de tone, mare parte în statele din Golf.

Consumul anual de carne de oaie în România

Valoarea acestor cantități a fost următoarea: 17,26 milioane de euro pentru exporturile către Europa și 6,16 milioane de euro pentru exporturile către restul lumii. Aceste țări, cu o tradiție culinară puternic legată de consumul de carne de miel, absorb constant cele mai mari volume. Carnea de oaie se exportă în UE până în perioada Paștelui. Da, pe baza datelor disponibile ale INS, se poate trage concluzia că exporturile românești de carne de oi și capre către țările din Uniunea Europeană și Regatul Unit sunt concentrate, în mod semnificativ, în primele luni ale anului – mai exact până în perioada sărbătorilor de Paște.

În ceea ce privește consumul mediu anual de carne, începând cu anul 2014, acesta începe să crească. În 2014, consumul anual era de 57,8 kilograme de carne pe an. 50% din consumul anual era reprezentat de carnea de porc. 35% reprezenta procentul cărnii de pasăre. În 2023, consumul mediu anual de carne în România este estimat de patronatele din domeniu la aproximativ 77 de kilograme pe cap de locuitor.

Carnea de porc rămâne consumată anual într-o cantitate de 38 kg pe cap de locuitor, urmată de carnea de pasăre, cu un consum de aproximativ 27 kg. Carnea de vită reprezintă o parte mai mică din total, cu un consum de aproximativ 5–7 kg pe cap de locuitor.