Locuitorii din Alaska sunt cuprinși de furie pentru că Vladimir Putin urmează să aterizeze în statul lor, la întâlnirea programată cu Donald Trump în care se presupune că s-ar putea decide soarta războiului din Ucraina.
În orașul Anchorage din Alaska sunt scene incredibile de câteva, căci lumea este foarte împărțită cu privire la prezența liderului de la Kremlin pe teritoriul lor. Printre cei care nu văd cu ochi buni vizita lui Putin se află și o refugiată ucraineancă, o femeie care a plecat încă din 2019 din țara asediată de trupele rusești, se arată într-un reportaj realizat de BBC.
Hanna Correa, 40 de ani, nu și-a putut stăpâni lacrimile și a exprimat durerea care o macină profund: „Când am intrat în parcare și am văzut atâția americani care sprijină Ucraina, am plâns. E trist că Zelenski nici măcar nu a fost invitat”.
Vladimir Putin se întâlnesc vineri, 15 august, la baza militară Joint Elmendorf-Richardson, aflată la doar 30 de minute de Anchorage. Deși America a cumpărat Alaska de la Rusia în anul 1867, amintirea Moscovei încă planează asupra regiunii.
Printre cei care au început să vocifereze imediat după ce au auzit de întâlnirea pe care o va urmări o lume întreagă se află și un militar în vârstă de 53 de ani, Christopher Kelliher. Veteranul este extrem de revoltat: „E grețos! Putin nu are ce căuta în statul nostru, darămite în țară. Avem un idiot la Casa Albă care îi face pe plac”.
Summitul, considerat unul extrem de important, produce îngrijorare și emoție în rândul localnicilor, dar și al ucrainenilor care se gândesc ce viitor vor avea după ce Putin și Trump vor bate palma, dacă se va ajunge la un acord comun. La biserica ortodoxă Saint Tikhon s-au ținut trei zile de rugăciune înaintea întâlnirii. Preotul Nicholas Cragle, un american venit recent din Rusia, spune că războiul e dureros pentru credincioșii săi și speră ca întâlnirea să ducă la pace.
În timp ce unii se roagă sau protestează față de aterizarea lui Vladimir Putin în Alaska, alții pescuiesc. Don Cressley, aflat la pescuit cu nepotul, e ceva mai relaxat față de alți alaskani, dar spune că summitul e o idee bună, cu toate că ar fi fost bine să fie prezent și Zelenski. „Trebuie să se încheie războiul. Totul e distrus: oameni lăsați fără case, mâncare și viață”, e de părere pescarul.
Întâlnirea este una marcată de tensiune, așadar, și la firul ierbii, nu doar în cercurile puterii globale. Deși Donald Trump vorbește mai mereu frumos despre Putin, avioanele militare rusești sunt detectate frecvent lângă Alaska. În luna ianuarie, NATO a ridicat de urgență avioane canadiene și americane după ce mai multe aparate ruse a fost văzute în regiunea arctică.
Una dintre întrebările pe care mulți oameni o pun, după ce au aflat că Putin pleacă în Statele Unite ale Americii, este ce se întâmplă cu arestarea sa. Reamintim faptul că președintele Federației Ruse are din martie 2023 un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI), pentru crimele de război comise în Ucraina. În teorie, acest lucru înseamnă că poate fi arestat imediat ce pune piciorul într-o țară care recunoaște jurisdicția CPI.
Ei bine, Putin nu poate fi arestat pe teritoriu american. Nu de alta, dar Statele Unite nu fac parte din CPI, așadar nu recunosc autoritatea acestei instanțe internaționale. Cu alte cuvinte, legea americană nu obligă autoritățile să pună în aplicare mandatul. Prin urmare, Putin poate ateriza în Alaska fără a fi reținut.
La ce să ne așteptăm de la întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump? Recent, analistul de politică externă Ștefan Popescu a tratat acest subiect spunând că discuția lor nu se va referi doar la Ucraina.
„Summitul din Alaska nu este un eveniment organizat spontan, ci este rodul unui proces mai lung. Acest summit reprezintă numai o secvență de imagine, căci adevărata negociere nu se poartă atunci când șefii de state se întâlnesc, ci este pregătită sigur cu concursul și sub îndrumarea leadership-ului politic, dar este pregătită la nivel de experți, de echipe tehnice. Există o dorință profundă din partea Casei Albe ca ultimul mandat și cel prin care își propune să marcheze istoria Donald Trump să nu fie sub semnul războiului din Ucraina, un război despre care nu ezită de fiecare dată să afirme că l-a moștenit de la administrația precedentă, Biden.
Americanii au dat deja un semnal de dezangajare față de Ucraina. Schema indirectă de livrare de echipamente militare către Ucraina, care presupune o livrare către partenerii europeni, care plătesc facturile și la rândul lor europenii le livrează Ucrainei, e un prim-pas care semnifică din punct de vedere politic dorința de a se dezangaja. În același timp, trebuie să fim conștienți că negocierea dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă nu se referă exclusiv la Ucraina, este mult mai amplă”, ne-a spus, printre altele, Popescu.