Cum încearcă serviciile de securitate ale Rusiei să destabilizeze guvernul pro-occidental de la Chișinău. Analiza Washington Post

Jurnaliștii americani susțin că au consultat mai multe documente sensibile obținute de către serviciile secrete ucrainene și cele din Republica Moldova privind acțiunile destabilizatoare ale Kremlinului.

Proteste finanțate de Moscova

Când mii de protestatari s-au adunat luna trecută în fața palatului prezidențial din Moldova, cerând demisia liderului pro-occidental al țării, omul din spatele demonstrației – un lider al unui partid de opoziție aflat în exil în Israel – a primit în curând aplauze din partea Moscovei, scriu cei de la The Washington Post.

Un politician rus de rang înalt l-a lăudat pe organizatorul protestului, Ilan Șor, ca fiind “un partener demn pe termen lung” și chiar a oferit regiunii moldovenești conduse de partidul lui Șor un contract ieftin de gaze rusești, potrivit serviciului de presă al lui Șor. Supranumit “tânărul” de către Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Șor, în vârstă de 35 de ani, este o figură de frunte în eforturile Kremlinului de a submina această fostă republică sovietică, arată documente ale serviciilor de informații și interviuri cu oficiali moldoveni, ucraineni și occidentali.

Documentele – care fac parte dintr-un teanc de materiale sensibile obținute de serviciile secrete ucrainene și analizate de The Washington Post – ilustrează modul în care Moscova continuă să încerce să manipuleze țările din Europa de Est, chiar și în timp ce campania sa militară din Ucraina eșuează. FSB a direcționat zeci de milioane de dolari de la unele dintre cele mai mari companii de stat din Rusia pentru a cultiva o rețea de politicieni moldoveni și a reorienta țara către Moscova, indică documentele și interviurile realizate de jurnaliștii americani.

Digi24.ro

Cum a reușit un bărbat să stea gratis timp de 5 ani într-un hotel celebru din New York

Trezoreria SUA a impus miercuri sancțiuni împotriva mai multor organizații și persoane din Rusia și din Republica Moldova, inclusiv împotriva lui Șor, afirmând că acesta “a coordonat cu reprezentanți ai altor oligarhi pentru a crea tulburări politice în Moldova” și că a “primit sprijin rusesc”, precum și că a lucrat în iunie “cu entități cu sediul la Moscova pentru a submina” candidatura Moldovei de aderare la Uniunea Europeană.

🇲🇩 #Moldova
Black money for the protests in Chisinau, organized by the fugitive Șor, 24 people were detained, the investigation continues!#ȘorCriminals #RussianMafia pic.twitter.com/j14mt7MQV7

— Dac Phoenix🇲🇩🇷🇴🇺🇦🇮🇩🇬🇪🇱🇹🇪🇺🇬🇧🇩🇪 (@DacPhoenix1) October 21, 2022

Moscova susține de mult timp Transnistria, o enclavă separatistă în interiorul granițelor Moldovei, ocupată de trupele rusești, iar conflictul înghețat din această zonă a reprezentat o frână în eforturile Moldovei de a se integra în Europa de Vest.

În primele luni ale războiului din Ucraina, au declarat oficialii, guvernul moldovean s-a temut că tancurile rusești vor trece granița sa, mai ales dacă Odessa, aflat la 65 km distanță, ar fi fost cucerit. Acea amenințare militară imediată a dispărut, dar tensiunea crește din cauza utilizării gazelor naturale – precum și a consecințelor atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina vecină – pentru a forța o schimbare a conducerii politice.

Omul Kremlinului, atitudine sfidătoare

Potrivit lui Șor și șefului consiliului de supraveghere a mass-media din Moldova, la sfârșitul lunii septembrie, controlul asupra managementului principalelor două canale de televiziune pro-ruse din Moldova a fost transferat unui asociat apropiat al lui Șor, oferindu-i acestuia o platformă importantă pentru a promova o agendă aliniată Moscovei.

Digisport.ro

FOTO Au ”explodat” după ce au văzut în ce o să apară americancele la Jocurile Olimpice

În plus, arată comunicările interceptate, FSB a trimis o echipă de strategi politici ruși pentru a consilia partidul lui Șor. Și, potrivit documentelor, FSB a supravegheat o tranzacție prin care un oligarh rus a achiziționat unul dintre principalele active ale lui Șor, pentru a-l proteja de autoritățile moldovenești.

Partidul Șor urma să fie poziționat ca unul “de acțiune concretă”, populist “în adevăratul sens al cuvântului”, un partid care “schimba viața oamenilor în bine”, au scris strategii ruși într-un raport către FSB, care se afla printre documentele analizate de jurnaliștii americani.

Într-un interviu, Șor a negat că ar fi primit vreodată sprijin din partea Moscovei, inclusiv din partea serviciilor de securitate. “Suntem un partid absolut independent, care apără doar poziția cetățenilor moldoveni”, a spus el.

El a acuzat înclinația pro-occidentală a guvernului moldovean pentru că a adus țara aproape de ceea ce el a spus că este “un colaps economic”. Într-o declarație emisă joi, după impunerea sancțiunilor americane, Șor le-a respins sfidător ca pe o “victorie” care arată că președintele Moldovei “s-a speriat cu adevărat de proteste, înțelegând că zilele ei sunt numărate și că o vom da afară din scaun”.

Oficialii moldoveni și americani se tem că eforturile Kremlinului de a submina Moldova, parte a unei campanii care datează de zeci de ani, s-ar putea intensifica dacă va suferi noi pierderi în Ucraina. “Recent, pe măsură ce Rusia se confruntă cu eșecuri militare și cu indignarea globală din cauza acțiunilor sale brutale din Ucraina, agenții Rusiei au luat în considerare măsuri din ce în ce mai disperate pentru a preveni erodarea în continuare a influenței sale”, au declarat oficialii americani atunci când au anunțat sancțiunile împotriva lui Sor și a altor persoane.

Gazele naturale și războiul economic al Rusiei

Moldova, care, alături de Ucraina, a primit statutul de candidat la UE în iunie, este deosebit de vulnerabilă la presiunea rusă din cauza dependenței sale de aproape 100% de gazul rusesc. Creșterile de peste cinci ori mai mari ale prețului la gaz din acest an au afectat puternic populația de 2,5 milioane de locuitori, iar facturile la energie reprezintă în prezent peste 60% din costul mediu de trai al unui moldovean, au declarat oficialii de la Chișinău.

“Ei sunt foarte jenați de întreaga operațiune din Ucraina și au nevoie de un succes undeva”, a declarat într-un interviu Oleg Serebrian, vicepremierul Republicii Moldova. “Temerea mea personală este că Moldova este o țintă mai ușoară decât Ucraina. Deci, pentru un fel de reînarmare morală a societății rusești, ei ar putea folosi diferite instrumente în Moldova. Primul dintre ele este cel economic”.

Gazprom a redus livrările către Moldova cu 30% în această lună și amenință cu noi reduceri în noiembrie. Atacurile aeriene rusești care vizează infrastructura energetică a Ucrainei sporesc și mai mult presiunea. Ucraina furniza 30% din energia electrică a Moldovei, dar bombardarea centralelor electrice ucrainene înseamnă că Moldova a trebuit să apeleze la România, iar liniile electrice din această țară transmit deja la capacitate maximă.

În plus, Transnistria, enclava ocupată de trupele rusești care controlează centrala electrică ce furnizează restul de 70% din necesarul de electricitate al țării, a declarat săptămâna aceasta că reduce drastic aceste volume din cauza reducerilor în aprovizionarea cu gaze naturale de la Gazprom, ceea ce face ca autoritățile moldovenești să se lupte cu disperare pentru a acoperi deficitul. “Fiecare bombă care cade asupra unei centrale electrice ucrainene este o bombă care cade și asupra aprovizionării cu energie electrică a Moldovei”, a declarat Nicu Popescu, ministrul de externe al Moldovei.

Oficialii se tem că protestele organizate de Șor, deși relativ mici deocamdată, ar putea escalada odată cu venirea iernii și că o criză de energie ar putea fi folosită pentru a răsturna guvernul.
“După Ucraina, Moldova este cea asupra căreia ne concentrăm atenția”, a declarat un oficial occidental.

Noul procuror anticorupție din Moldova a reținut luna aceasta 24 de persoane, inclusiv membri ai partidului lui Șor, în legătură cu presupusa finanțare ilicită a demonstrațiilor, procurorul afirmând că anchetatorii au confiscat 20 de saci negri plini cu 3,5 milioane de lei (aproximativ 181.000 de dolari) în numerar. Partidul Șor a declarat că arestările au reprezentat “presiuni” din partea autorităților pentru a perturba protestele antiguvernamentale.

#Moldova: The organizers of the “orchestrated protests”, which are linked to the Shor Party (fugitive businessman Ilan Shor), are in trouble. The Anti-Corruption Prosecutor identified and confiscated huge amounts of money (national and foreign currency worth ~€185,000).⤵️ pic.twitter.com/0uPZLrUHDc

— Dionis Cenusa (@DionisCenusa) October 20, 2022

În interviu, Șor a declarat că guvernul moldovean este vinovat pentru criza economică în creștere, deoarece “încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova și aduce prejudicii oamenilor din Moldova, deoarece astăzi, pentru oamenii normali, [relațiile bune cu Moscova] reprezintă baza pentru a obține prețuri normale la gaze”.

„Moscova exportă două lucruri: energie și corupție”

Documentele oferă o imagine rară a lumii obscure a operațiunilor de influență ale Rusiei în Moldova și a instrumentelor gemene de gaze naturale și finanțare ilicită pe care Kremlinul le deține aici. “Rușii se pricep foarte bine la exportul a două lucruri: unul, energia, și al doilea, corupția”, a declarat un înalt oficial de securitate moldovean, care, la fel ca și alții, a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta un subiect sensibil.

Din 2016, operațiunile FSB în Republica Moldova au fost conduse de Dmitri Milyutin, un general în cadrul serviciului de securitate care ocupă funcția de șef adjunct al Departamentului de informații operaționale, potrivit documentelor. În cea mai mare parte a perioadei în care a ocupat acest post, au declarat oficialii, Milyutin a lucrat prin intermediul lui Igor Chaika, un om de afaceri rus care este fiul fostului procuror general al Rusiei. Chaika este ambasadorul în Moldova al unei asociații de afaceri legate de Kremlin, Delovaya Rossiya.

Trezoreria a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva lui Chaika miercuri, afirmând că “împreună cu secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov”, acesta a “elaborat planuri detaliate pentru a submina președintele moldovean Maia Sandu și a readuce Moldova în sfera de influență a Rusiei”.

În plus, potrivit Trezoreriei SUA, guvernul rus a folosit “companiile lui Chaika ca paravan pentru a direcționa bani către partidele politice colaboratoare din Moldova”. Unele dintre aceste fonduri ilicite de campanie au fost alocate pentru mită și fraudă electorală. Milyutin a comunicat cu Chaika de peste 6.000 de ori între decembrie 2020 și iunie 2022, potrivit documentelor serviciilor secrete ucrainene.

FSB “verifica cu [Chaika] ce trebuia făcut în orice moment”, a declarat un oficial ucrainean din domeniul securității, făcând referire la documente. Chaika “este ca un portofel pentru ei”.

FSB, Milyutin și Chaika nu au răspuns la solicitările de comentarii. Peskov a declarat pentru The Post că “desigur” îl cunoaște pe Chaika, dar că nu a lucrat niciodată la vreun plan cu el pentru a restabili influența rusă în Moldova. “Nu am nimic de-a face cu Moldova”, a spus el.

Igor Dodon, omul Kremlinului până acum

Până de curând, arată documentele, principalul vehicul al FSB în Republica Moldova a fost Partidul Socialist, condus de Igor Dodon, care a fost președintele pro-Moscova al Republicii Moldova între 2016 și 2020. Chaika nu și-a ascuns niciodată legăturile strânse cu Dodon: din 2019, el a deținut împreună cu fratele mai mic al lui Dodon afaceri în Rusia în domeniul imobiliar și al gestionării deșeurilor, potrivit documentelor oficiale de înregistrare a companiilor.

Cu toate acestea, strategia Partidului Socialist s-a întors prost, în 2020, când populația moldoveană l-a respins pe Dodon după ce acesta s-a împotmolit într-o serie de scandaluri de corupție. Într-un filmuleț înregistrat în secret și scurs în 2019, Dodon a recunoscut că a primit finanțare de la Kremlin – inclusiv de la Gazprom – și a declarat că are nevoie de 800.000 de dolari până la 1 milion de dolari pe lună pentru a acoperi “costurile de funcționare” ale partidului său. În instanță, el a negat acuzațiile, spunând că dosarul împotriva sa este “100% politic”.

Moldovenii au votat-o pe Sandu, un fost economist al Băncii Mondiale, ca nou președinte al țării la 15 noiembrie 2020. Ca răspuns, FSB a elaborat un plan – datat 21 noiembrie 2020 și analizat de The Post – pentru a folosi poziția socialiștilor ca cel mai mare partid din Parlament, împreună cu partidul lui Șor, pentru a menține influența agenției ruse, inclusiv prin adoptarea unei legi care ar transfera controlul serviciului de securitate și informații din Moldova de la președinte la Parlament. Cu toate acestea, partidul lui Dodon a fost, de asemenea, distrus în alegerile parlamentare din iulie 2021, iar planul nu a ajuns nicăieri.

Strategii politici moldoveni angajați de FSB au raportat la Moscova în septembrie 2021 că înfrângerea Partidului Socialist a fost “rezultatul unei crize sistemice” și că Dodon era o persoană cu o “reputație afectată ireversibil”, a cărei îndepărtare de pe scena politică ar trebui să fie realizată cu “virtuozitate chirurgicală”.

Virtuozitatea a venit sub forma unei strângeri de mână de aur, arată documentele. După ce Dodon s-a retras din Partidul Socialist, a fost numit președinte al Consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, o organizație legată de Kremlin. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, a fost de 29.016 dolari, plus un bonus lunar de 14.508 dolari, arată documentele.

Un înlocuitor pentru Dodon

Moscova și-a intensificat rapid căutările pentru înlocuirea politică a lui Dodon. Șor, care a intrat în politică după ce a fost președinte al unei importante bănci moldovenești și al unui lanț de magazine duty-free, precum și al aeroportului comercial din Moldova, a fost considerat de sondajele de opinie care lucrau pentru FSB ca fiind un fel de populist spectaculos, dar manipulabil, după cum arată documentele.

El a obținut un succes timpuriu în 2015, când a fost ales primar al orașului moldovean Orhei. Dar, doi ani mai târziu, a fost găsit vinovat de jefuirea a 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc – un jaf din 2014 care a lăsat guvernul moldovean cu un deficit bugetar care se ridică la 8% din produsul intern brut.

Șor a rămas primar în timp ce a făcut apel la condamnare, dar apoi a părăsit țara pentru Israel în 2019, negând acuzațiile de furt bancar, pe care le-a descris ca fiind motivate politic. El a continuat să conducă partidul din exil, iar acesta s-a clasat pe locul trei la alegerile parlamentare din 2021, cu 5,7% din voturi.

“Pentru unii, [Șor] este în mod clar alergic, o figură inacceptabilă. Dar pentru alții, el este un adevărat idol și lider”, potrivit unui raport din aprilie 2021 scris de strategii pentru FSB. În declarația sa, Trezoreria SUA notează că “soția lui Shor este cântăreața pop rusă Sara Lvovna Shor, care a fost decorată de [președintele rus Vladimir] Putin ca artistă de onoare a Rusiei”. Ea este cunoscută sub numele de scenă Jasmin.

Strategii politici angajați de Kremlin au călătorit pentru prima dată la Chișinău din Rusia în martie 2021 pentru a lucra în secret cu partidul lui Șor, arată documentele. Aceștia au depus eforturi mari pentru a se asigura că prezența lor nu este descoperită, cumpărând cartele SIM preplătite pentru telefoane cu cartelă și ținând ascunse adresele apartamentelor pe care le închiriau – chiar și pentru membrii partidului lui Șor, potrivit unei note scrise de unul dintre ei, care face parte din fondul de documente.

Printre măsurile pe care aceștia le-au recomandat partidului lui Șor se numărau ștergerea cât mai mult posibil a “fondului negativ”, probabil condamnarea penală din trecut a lui Șor, și încercarea de a-i curăța imaginea pe internet. Într-un grafic care făcea parte din recomandările trimise înapoi la FSB, strategii au propus să ofere jurnaliștilor “recompense” pentru a șterge articolele “în circumstanțe extreme” sau pentru a obține “controlul asupra deciziilor judecătorești” dacă partidul Șor alegea în schimb să îl dea în judecată pentru defăimare.

Soarta Moldovei, în balanță

Șor a spus că partidul său a folosit serviciile mai multor “consultanți internaționali diferiți”, dar că nu a fost la curent cu vizita din martie 2021, deoarece nu locuia în Moldova la acea dată.

Șor a primit, de asemenea, asistență din partea FSB pentru o altă parte a imperiului său de afaceri. Pe fondul unui conflict cu autoritățile moldovenești, FSB a coordonat îndeaproape o afacere din 2020 în care participația de control a lui Sor în compania care administrează aeroportul de importanță strategică al Chișinăului a fost transferată unui miliardar rus puternic, Andrei Goncharenko, arată documentele. Goncharenko “a fost instruit în toate”, a declarat un ofițer superior al FSB într-o discuție despre afacere, arată documentele.

Sor a declarat în interviu că nu a deținut niciodată o participație la aeroport – și că a renunțat la funcția de președinte al consiliului de administrație al acestuia în vara anului 2019, când controlul companiei a fost vândut, potrivit informațiilor de presă, lui Nathaniel Rothschild, un om de afaceri britanic.

Dar documentele FSB în care se discută afacerea se referă la aeroport ca fiind încă “activul lui Sor” în ianuarie 2020, în timp ce înalți oficiali moldoveni au declarat, de asemenea, în interviuri, că acesta era controlat de Sor.

În plus, două acorduri juridice, aprobate și transmise de FSB în august și octombrie 2020, prevedeau că Șor urma să îi ofere sprijinul său politic lui Dodon, în schimbul susținerii lui Dodon pentru dezvoltarea aeroportului, precum și pentru transferul “a 100 la sută din companie … în proprietatea reprezentanților mediului de afaceri rusesc”.

Șor a declarat că Goncharenko este un om de afaceri pe care îl cunoștea “personal” care “nu a urmat niciodată ordinele FSB” și care era interesat de aeroport ca de un “proiect de investiții atractiv”.

🇲🇩 From yesterday’s protests in Chisinau, #Moldova.
Inflation reached a rate of 33%. pic.twitter.com/FSlM8oArXL

— Arthur Morgan (@ArthurM40330824) October 27, 2022

Pe străzile capitalei Republicii Moldova, mașinațiunile financiare pot părea îndepărtate pentru cei care se luptă să-și plătească facturile. Pentru mulți demonstranți, indiferent de acuzațiile procurorului potrivit cărora unii sunt plătiți pentru a protesta, preocupările lor sunt reale și presante.

“Oamenii ies în stradă pentru că nu ne putem permite să trăim”, a declarat o pensionară, Zina. “Prețul gazelor a crescut de cinci ori, iar pensiile și salariile sunt la fel. Șor ne-a dat cadouri de sărbătorile naționale. Iar ăștia de la putere ne-au arătat doar pumnii”.

Protestatarii susținuți de Șor au recurs la tactici din ce în ce mai agresive în ultimele două săptămâni, iar pe măsură ce criza energetică din Moldova se intensifică, alarma crește la Chișinău și în capitalele occidentale.

Rușii “fac tot ce pot pentru a stinge lumina”, a declarat un al doilea oficial occidental. “Nu au nevoie să facă mai mult decât atât pentru a destabiliza guvernul moldovean”.