Cum îți pune sănătatea în pericol trecerea la ora de vară. Psihoterapeut: “Dezechilibru major pentru cei cu tensiune psihică ridicată”

Trecerea la ora de vară are loc în acest sfârșit de săptămână. Mai precis, în noaptea de sâmbătă spre duminică ora 3:00 devine ora 4:00, iar ziua de duminică va fi cea mai scurtă din an, având 23 de ore. Deși în multe țări se practică trecerea ora de vară, din ce în ce mai multe studii indică riscurile pentru sănătate asociate odată cu aceste schimbări de oră.

Specialiștii spun totuși că anul acesta schimbarea orei va fi mai ușor de suportat pentru o parte dintre noi, în special pentru cei care învață sau lucrează de acasă și nu mai sunt preocupați de naveta către și de la școală sau locul de muncă.

Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, statele membre urmând să decidă dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Ar fi urmat ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană însă pandemia a dat aceste planuri peste cap.

Cât de afectată este sănătatea de schimbarea orei?

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui. În 1916, Germania a devenit prima țară care a introdus ora de vară, pentru a economisi energie la iluminatul artificial în timpul Primului Război Mondial.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Cercetările arată din ce în ce mai mult că schimbarea orară anuală poate avea de fapt consecințe dăunătoare neintenționate asupra sănătății.

De fapt, Academia Americană de Medicină a Somnului (AASM) citează riscurile pentru sănătate pe termen scurt și lung ca bază a argumentului lor pentru a elimina trecerea la ora de vară, potrivit unei declarații publicată în octombrie 2020 în Journal of Clinical Sleep Medicine.

“Întreruperea somnului timp de o oră într-o noapte s-ar putea să nu pară atât de dăunătoare sănătății la prima vedere”, spune dr. Michael Awad, șef de chirurgie a somnului la Northwestern Medicine din Chicago. “Dar, ora pierdută poate avea efecte semnificative, mai ales în rândul multora dintre noi care dorm mai puțin decât cele șapte până la nouă ore recomandate”, explică dr. Awad.

O cercetare publicată în februarie 2020 în Current Biology arată că trecerea la ora de vară este asociată cu o creștere de 6% a accidentelor de mașini fatale în prima săptămână. „Este un număr cu adevărat semnificativ”, spune Awad.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

În mod similar, un studiu publicat în octombrie 2018 în Journal of Biological Rhythms a constatat o creștere semnificativă a accidentelor generale și a vizitelor în camera de urgență după schimbarea orei în primăvară.

Un alt studiu, care a urmărit lucrătorii din domeniul sănătății timp de opt ani, a dezvăluit o creștere cu 18% în medie a erorilor umane legate de siguranță în prima săptămână după trecerea la ora de vară. Datele au publicate în aprilie 2020 în Sleep.

Majoritatea oamenilor suferă mai mult la trecerea la ora de vară decât la cea de iarnă

“Anumite persoane acuză toamna și primăvara, în preajma schimbării orei sau în jurul solstițiilor, o creștere a frecvenței cefaleei. În special cefaleea de tip cluster, o afecțiune rară și extrem de dureroasă, apare în special în contextul acestor schimbări sezoniere”, a explicat pentru FANATIK dr. Loredana Pasniciuc, Medic specialist Medicină de familie.

Medicul a mai precizat că trecerea la ora de vară afectează mai multe persoane decât trecerea la cea de iarnă, în principal pentru că pierdem din timpul dedicat odihnei.

“Majoritatea oamenilor suferă mai mult în timpul trecerii la ora de vară decât la cea de iarnă. În primăvară, schimbarea presupune pierderea unei ore de somn în fiecare noapte până ce organismul se ajustează noului orar. 

Cei mai mulți vor resimți ora de somn pierdută. Poate apărea o stare de oboseală, lipsa poftei de mâncare (simptome care se suprapun cu astenia de primavară).

Poate apărea și o ușoară depresie asociată somnului insuficient sau calității lui”, a mai explicat dr. Pasniciuc pentru FANATIK.

Trecerea la ora de vară întrerupe ceasul biologic

“Corpul nu se descurcă foarte bine atunci când i se cere să locuiască într-un alt fus orar”, spune dr. Elizabeth B. Klerman, profesor de neurologie la Harvard Medical School și cercetător în domeniul somnului la Massachusetts General Hospital din Boston.

Trecerea la ora de vară are efecte similare cu diferența de fus orar (jet lag), despre care știm că poate dăuna sănătății pe termen lung.

Multe sisteme și procese ale corpului (cum ar fi somnul, digestia și funcția inimii) urmează ritmuri circadiene sau modele care rămân consecvente de la o zi la alta (aproximativ la fiecare 24 de ore). Aceste ritmuri circadiene declanșează modificări fizice, mentale și comportamentale în organism care ne mențin sănătoși – hormonii sunt eliberați dimineața pentru a crește energia și pentru a crește digestia, de exemplu, potrivit Institutului Național de Științe Medicale Generale (NIGMS) din SUA.

“Lumina soarelui menține, în general, aceste ritmuri circadiene (printr-o rețea de celule din creier denumită ‘ceasul corpului’)”, spune Awad. Dar comportamentele noastre – dormitul mult mai târziu decât de obicei la sfârșit de săptămână, petrecerea unui timp îndelungat seara în fața ecranelor luminoase (pe care corpul le înregistrează ca simulând lumina soarelui) sau o masă copioasă în mijlocul nopții – poate trimiteți mesaje amestecate către corp și perturba diferitele ritmuri circadiene ale corpului.

Călătoria în zone cu alt fus orar și trecerea la ora de vară au un efect similar. Trecerea la ora de vară are ca rezultat mai multe ore de întuneric dimineața și mai multe ore de lumina zilei seara.

Organismul uman se va adapta la noul program după câteva zile sau o săptămână, dar există dovezi că schimbarea ar putea afecta în continuare sănătatea umană și mai precis sănătatea inimii.

De exemplu, cercetătorii au descoperit o creștere cu 24% a riscului de infarct miocardic în prima zi de luni după trecerea la ora de vară. Acest risc s-a diminuat pe parcursul săptămânii.

Mecanismele din spatele acestui fenomen sunt încă în dezbatere. Cu toate acestea, se poate întâmpla ca schimbarea orei să perturbe eliberarea regulată a hormonului de stres cortizol, care poate crește riscul de atac de cord la adulții mai în vârstă și la cei cu probleme cardiace existente, potrivit dr. Jamie M. Zeitzer, profesor asociat la Stanford Center for Sleep Sciences and Medicine din Palo Alto, California.

În mod normal, nivelul de cortizol crește cam la aceeași oră în fiecare dimineață pentru a ne oferi energia de care avem nevoie pentru a ne trezi. „Dacă te trezești prea devreme, acel vârf de cortizol nu s-a întâmplat încă”, spune dr. Zeitzer. Fără cortizol pentru a ne ajuta, inima trebuie să lucreze mult mai mult pentru a vă face să vă mișcați din nou, crescând riscul de probleme cardiace.

Ce se întâmplă cu sănătatea emoțională?

Psihoterapeutul Gabriela Gall a explicat pentru FANATIK care este impactul trecerii la ora de vară asupra sănătății noastre comportamentale și emoționale.

“Studiile au arătat că această schimbare poate influența starea noastră de spirit pentru că ‘ceasul biologic’ are un impact asupra mai multor procese: biologice, fiziologice, comportamentale și emoționale. Schimbarea orei perturbă acest ceas biologic.

Pentru că starea noastră emoțională este impactată de privarea de somn putem observa influența pe care o are asupra relației cu noi înșine dar și cu ceilalți.

Pe scurt, lipsa de somn duce la scăderea calității vieții”, a explicat Gabriela Gall.

Totuși psihoterapeutul este de părere că cele mai afectate persoane vor fi cele care au deja o stare precară de sănătate sau trăiesc într-o stare de tensiune psihică crescută.

“Părerea mea personală este că schimbarea orei nu ar avea un impact mare asupra noastră dacă, în mod obișnuit, avem grijă de nevoile noastre emoționale, corporale și sociale.

Tranziția la ora de vară poate aduce un dezechilibru major pentru cei care deja se afla într-o stare precară de sănătate, sunt obosiți și au restanțe la somn, pentru cei care nu au grijă de ei sau care au deja o tensiune psihică ridicată.

Spun asta pentru că am văzut că studiile au arătat că schimbarea de oră a crescut rata sinuciderii. Probabil dacă ne uitam mai atent vom descoperi că aceste persoane se regăseau deja la marginea prăpastiei, iar această schimbare i-a influențat mai puternic, dar nu că există o cauzalitate directă între aceasta și sinucidere“, a mai declarat specialistul.

Anul acesta trecerea la ora de vară ar putea avea un efect diferit

“Deoarece mulți lucrează de acasă, este posibil ca oamenii să aibă orare mai flexibile și să le fie mai ușor să se adapteze la schimbarea orei fără stresul suplimentar al unei navete”, a declarat dr. Eva Van Cauter, președintele comitetului consultativ științific Sleep Number și profesor de medicină la Universitatea din Chicago, citată de Healthline.

Ea a adăugat: „Copiii, care în mod obișnuit nu se adaptează bine la întreruperile somnului, se vor adapta, de asemenea, mai bine la schimbarea ceasului, dat fiind că mulți dintre ei învață online și nu vor experimenta dificultățile obișnuite de a ieși pe ușă dimineața.”

În timp ce unora le este mai ușor să își adapteze programul, deoarece au cerințe de timp mai flexibile în timpul pandemiei, dr. Jennifer Martin, membru al consiliului de administrație al Academiei Americane de Medicină a Somnului (AASM) și profesor de medicină la UCLA, spune că: “Pentru mulți oameni, impactul va fi același. De exemplu, studenții vor trebui să se trezească și să înceapă cursurile cu o oră mai devreme, iar lucrătorii cu programe stabilite vor experimenta în continuare efectele negative ale unei ore pierdute de somn ”.

“Cred că putem spune că, este posibil, ca schimbarea orei sa fie mai greu gestionată din cauza pandemiei. Pandemia a avut și are un impact asupra tensiunii psihice și ne-a adus un stres în plus în viața noastră. Mai ales că ne duce mai aproape de subiectul ‘moartea’. În același timp pandemia ne-a pus față în față cu multe dintre rănile nerezolvate din trecutul nostru personal. Cum ar fi: nesiguranță, frică, abandon, lipsă de control asupra propriei vieți etc.”, este de părere și psihoterapeutul Gabriela Gall.

Ea a mai precizat pentru FANATIK ce putem face într-o astfel de situație pentru a trece cu bine printr-o astfel de perioadă și a recăpăta controlul asupra propriei vieți.

“În același timp, vreau să subliniez încă o dată, că dacă această schimbare îmi aduce dezechilibre mari, ar fi benefic să trag un semnal de alarmă pentru mine. Să îmi pun întrebări despre nevoile mele neîndeplinite și să analizez un pic stilul meu de viață. Să găsesc soluții în ceea ce privește starea mea de bine în situația sau provocarea în care mă aflu. Sa îmi iau puterea înapoi și să nu ma las pe mâinile autorităților care schimbă ora, a lui Mercur retrograd sau a faptului că e lună plină”, concluzionează psihoterapeutul.

Ultima schimbare a orei?

Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei în Europa, statele membre urmând să decidă dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. Acest lucru ar fi trebuit să se întâmple în 2021, însă situația specială apărută în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus a dat peste cap aceste planuri.

În România, a fost elaborată o propunere legislativă pentru a se renunța la ora de vară și a se păstra numai ora de iarnă.

Inițiativa pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României (L281/2018) a fost respinsă însă de Senat, în şedinţa din 29 mai 2018, în calitate de primă Cameră sesizată. La data respectivă şi Guvernul României şi-a exprimat poziţia de a nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Proiectul a fost transmis Camerei Deputaților, cameră decizională. Guvernul şi-a menţinut însă aceeaşi poziţie şi în punctul de vedere transmis Camerei Deputaţilor la 22 ianuarie 2020, iar comisia pentru industrii și servicii a Camerei a dat, de asemenea, aviz negativ.

În cele din urmă, inițiativa legislativă a fost retrimisă la 10 februarie 2021 la comisii pentru elaborarea unui alt raport, în așteptarea unei decizii la nivel european.