Cum jefuiesc firmele de transport interjudețean elevii din România: “Preţul biletelor este foarte mare. Unii copii se retrag de la şcoală”

Ultimul raport al Băncii Mondiale privind condițiile și alternativele de transport școlar arată un adevăr crud. Majoritate copiilor  din zone rurale se confruntă cu probleme financiare din cauza prețului crescut al transportului. Începând din toamna anului trecut, o ordonanță de urgență a mutat transportul de persoane din sfera serviciilor publice în sfera serviciilor private.

Prețuri majorate încă din prima zi

Concret, mii de elevi cu venituri mici din zona rurală nu pot ajunge la școală, pentru că nu își permit banii de abonament. Ba mai mult, își pot pune viața în pericol făcând autostopul, așa cum s-a întâmplat cu cele două fete din cazul Caracal.

FANATIK a vorbit cu o adolescentă de 17 ani care face naveta în fiecare zi între un liceu din Adjud și o localitate apropiată.

„Acum un bilet este 6 lei și înainte costa doar 4,5 lei, iar abonamentul pe o lună este 135 de lei pentru o distanță mai mică de 10 kilometri și din această sumă ni se decontează doar 22 sau 25 de lei. Eu nu cunosc pe nimeni care să nu își permită să vină la liceu, dar sunt conștientă că sunt mulți copii în România care nu au bani”, ne-a declarat Adina.

Digi24.ro

Un copil de 2 ani și-a lovit mama cu o mașină Tesla. Gigantul auto se află acum în fața unui proces bizar

Drepturile fundamentale la educație ale elevilor, încălcate în fiecare zi

Adina se gândește și la elevii care trebuie să parcurgă distanțe mai mari decât cea pe care o face ea în fiecare zi și trebuie să dea mult mai mulți bani. În cazul unei distanțe sub 10 kilometri, prețurile au trecut de pragul de 5 lei, sumă care nu mai fusese depășită până anul trecut, în condițiile în care Ministerul Educației le decontează doar o mică parte din sumele reale ale abonamentelor.

„Mă gândesc la elevii care au de parcurs distanțe mai mari și au nevoie de bani și mai mulți. Sunt săraci, iar sumele le depășesc veniturile. Și atunci se retrag de la școală, iar acest lucru nu este drept. Patronii firmelor de transport urmăresc să facă bani, nu ne poartă nouă de grijă”, mai spune adolescenta.

Totodată, eleva spune că singura soluție pentru rezolvarea acestei probleme este micșorarea prețurilor.

„Este prea scump. Ar trebui ca elevii să scoată mai puțini bani din buzunar pe transport. Iar ministerul să deconteze măcar jumătate din prețul abonamentului”, consideră eleva.

Digisport.ro

"Cea mai frumoasă femeie din România": "Unele femei au anumită repulsie, vorbesc urât fără să mă cunoască!"

Mobilizare generală pentru transportul gratuit

În urmă cu doar câteva zile, mai mulți elevi români și maghiari, studenți, o parte din sindicate, părinți și ONG-uri – printre care Consiliul Național al Elevilor, Uniunea Liceenilor Maghiari din România, Organizația Salvați Copiii, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – le cereau parlamentarilor să respingă Ordonanța de urgență nr. 51/2019, „act normativ care elimină transportul din sfera serviciilor publice”.

Consiliul Național al Elevilor puncta în comunicatul de presă de săptămâna trecută: „Suntem de părere că actualul sistem de decontare a cheltuielilor aferente navetei elevilor presupune ca elevul să aibă, în primă fază, confortul financiar pentru a-și putea plăti abonamentul sau biletul din propriul buzunar, pentru ca mai apoi să aștepte decontul, uneori chiar și câteva săptămâni.

Mai mult decât atât, acest proces birocratizează excesiv activitatea școlilor, instituții care ar trebui să vegheze asupra eficienței procesului instructiv-educativ și să militeze pentru sporirea calității microsistemului educațional, nu să creeze cadrul de administrare al unităților de învățământ preuniversitar, aspect care trebuie să se regăsească în sarcina unităților administrativ-teritoriale”.

Ce modifică de fapt OUG 51

Odată cu eliminarea obligațiilor care derivă din încadrarea transportului ca fiind serviciu public, operatorii de transport nu vor mai da reduceri elevilor, pentru că legea nu îi obligă să facă acest lucru.

Potrivit ultimului raport Eurostat, în România, 380.000 de copii cu vârsta între 13 și 17 ani nu urmau nicio formă de învațământ la începutul anului 2019. În risc de sărăcie sau excluziune socială se numără 38,1% dintre copii, iar aproape o cincime dintre copiii sub 6 ani trăiesc în condiții de deprivare materială severă. Investițiile autorităților în educație sunt minime: în perioada 2012-2014, perioadă pentru care datele sunt disponibile, România a ocupat ultimul loc din Uniunea Europeană din punctul de vedere al cheltuielilor pentru educație ca procent din PIB.