FANATIK îți spune cum l-a umilit Ion Rațiu pe Ion Iliescu în timpul dezbaterilor finale pentru alegerile prezidențiale din 1990. Discutăm despre scrutinul botezat în timp drept „Duminica Orbului”, scrutin în care românii au votat într-o proporție covârșitoare cu reprezentantul flancului stâng al politicii.
Cu toate acestea, confruntarea directă a însemnat o victorie fără drept de apel a liderului PNȚCD, o victorie obținută în urma unui discurs de zile mari ținut la Televiziunea Română cu o audiență uriașă.
Dezbaterea de la televiziunea publică a avut loc cu trei zile înainte de alegerile prezidențiale. Speech-ul ținut de Ion Rațiu nu a avut însă darul de a-i întoarce pe români.
Ion Iliescu nu a ținut cont de promisiunile anterioare, a implicat Frontul Salvării Naționale în politică și a obținut un scor copleșitor. S-a impus cu un procent de 85,07%, ceea ce înseamnă că a reușit să adune nu mai puțin de 12.232.498 voturi.
Al doilea avea să se claseze Radu Câmpeanu. Omul în care Partidul Național Liberal și-a pus toate speranțele abia a scos un 10,64%, adică 1.529.188 de voturi.
În cele din urmă, pe locul 3 avea să se poziționeze, Ion Rațiu, candidatul Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat. Discursul său, deși l-a făcut pe Ion Iliescu să tacă și să primească o lecție deschisă despre democrație, a fost pe placul a 4,29% din alegători, adică 617.007 de voturi.
De remarcat că prezența la vot la prezidențialele din „Duminica orbului” a fost una record. Vorbim de 86,19% din totalul celor cu drept de vot.
Pe 17 mai 1990, Ion Rațiu a arătat cum putea fi transformată România după zeci de ani de comunism. Totul a plecat de la o întrebare primită de toți cei trei candidați. „Ce faceți în ipoteza în care nu sunteți ales?” au fost chestionați oamenii care se luptau să schimbe țara din temelii.
Primul a răspuns candidatul PNL! „Sper că alegerile se vor produce fără ca să se producă manipulări de vot. În aceste condiții este sigur că noi vom accepta verdictul oricum ar fi și, atunci când m-a întrebat unul dintre gazetari, ce-o să fac primul lucru, dacă nu voi fi ales, vă spun foarte simplu că o să-l felicit pe cel care a fost ales.
Nu încape îndoială că în democrație se respectă votul, indiscutabil. Numai cu condiția ca votul să fie cinstit exprimat. Este chestiunea pe care o punem noi de la început”, a transmis liberalul.
Ion Iliescu s-a mulțumit să salute cele transmise de Radu Câmpeanu și a părut că nu înțelege întrebarea. A fost ajutat de Ion Rațiu care i-a reamintit că trebuie să răspundă la ce anume ar face în situația în care nu este ales.
„Eu chiar salut cele spuse de domnul Câmpeanu. Consider că după alegeri, independent de rezultatul lor, îmn fața țării vor sta probleme foarte grele, care vor necesita o conjugare a eforturilor și o conlucrare, indiferent de pe ce poziție.
Sper, în primul rând, într-o maturizare a vieții politice, deci inclusiv a formațiunilor politice, ca să putem trece peste marile greutăți cu care ne confruntîm. Adică, nu va fi o mare plăcere pentru cel ce va veni la guvernare. Va fi mult mai simplu să faci opoziție”, a spus Ion Iliescu.
„Îl întreb pe domnul Iliescu ce ar face în ipoteza în care nu este ales. A spus ce ar face în ipoteza în care e ales”, i-a reamintit liderul PNȚCD-ului.
„Exact ce am spus. Independent de rezultatele alegerilor, mă voi simți obligat și eu, ca și colegii mei, să conlucrăm la edificarea acestui program de renaștere a țării, pentru a structura o veritabilă democrație, pentru a însănătoși economia, pentru a însănătoși viața spirituală, climatul moral al societății românești”, a mai transmis Ion Iliescu.
Ion Rațiu nu a ezitat o clipă. A lovit ușor cu palma mânerul scaunului, apoi a privit către camere și a început să vorbească. „Răspunsul meu este foarte ușor. Toată viața mea am luptat pentru democrație. Am plecat din țară când eram tânăr, m-am opus totalitarilor de dreapta și, pe urmă, m-am opus totalitarilor de stânga. Și îndată ce am putut, după ani și ani de luptă în Occident, care sper că se va cunoaște tot mai bine.
Dacă nu voi fi ales, mă voi concentra să aduc tot ce am acumulat eu în acești ani de exil, toate cunoștințele mele, tot ce am scris voi publica, din nou, și în țară. Deja unele cărți au fost traduse și se găsesc deja pe piață.Și voi lupta să aduc elementul esențial al democrației, care nu este jocul numerelor, cine are majoritate, cine dintre noi trei va avea numărul cel mai mare de voturi.
Democrația însemnează o înțelegere că omul este în centrul societății și toate instituțiile se învârt în jurul lui, că democrația însemnează că îl asculți pe om și pe urmă îi respingi punctul de vedere. Chintesența democrației se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.
Dacă ești în stare să faci treaba asta, atunci am început să învățăm ce însemnează democrația. Iar rostul meu, în momentul în care nu voi fi ales, va fi să aduc democrația în țara asta, pe cât mă ajută puterile.
Nu numai în partidul meu, PNȚCD, dar prin Uniunea Mondială a Românilor Liberi, care a avut rezultate la fel de frumoase, și sunt încântat că Radu Câmpeanu a vorbit așa de frumos în Parlament despre activitatea exilului și despre rezultatele pe care le-a obținut.
Va trebui ca noi, cei care cunoaștem mecanismul și respectul reciproc între oameni, care trebuie să existe pentru ca să funcționeze o democrație, toată viața mea o voi dedica acestui scop”, a spus Ion Rațiu.
Ultimul cuvânt l-a avut Ion Iliescu. „Cei capabili să reformeze sistemul sunt cei care aparțin sistemului. Care au căpătat această experiență pentru că numai ei pot să vadă din interior toate pârghiile transformatoare pe o bază realistă”.
Ion Rațiu a fost numit cel mai bun președinte pe care România nu l-a avut. S-a născut în data de 6 iunie 1917, la Turda și a fost descedentul unei ilustre familii românești, care a fost înnobilată în 1625 de către principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen.
De altfel, din familia Rațiu au făcut parte personalități precum canonicul Mitropoliei de la Blaj, Vasile Rațiu, ori președintele Partidului Național Român, dr. Ioan Rațiu, care a fost liderul generației memorandiștilor.
Tatăl lui Ion Rațiu, Augustin, a fost primarul orașului Turda, oraș în care liderul țărănist a dorit să fie înmormântat. Ion Rațiu a plecat din țară în 1940, dar nu a putut sta departe de cele ce se întâmplau în România. Astfel, la puțin timp de la instaurarea unui regim totalitar de extrema dreaptă, condus de Ion Antonescu în alianță cu legionarii, Ion Rațiu a participat la constituirea unui Comitet Național Român, care milita pentru revenirea țării noastre în alianță cu democrațiile occidentale.
Exilat la Londra după instaurarea comunismului în România în 1946, Ion Raţiu s-a dedicat luptei împotriva comunismului și pentru o Românie liberă, democratică. A revenit în țară după Revoluție și a participat activ la reconstrucția PNȚCD devenind președintele formațiunii chiar pe 6 aprilie 1990. Interesant este că testamentul său politic cuprindea trei lucruri majore, și anume, apropierea de puterile europene, aderarea la NATO și restaurarea monarhiei.