Cum l-a umilit Nicolae Ceaușescu pe Ion Iliescu în timpul unei ședințe PCR. „Nu se poate așa ceva”

FANATIK îți spune cum l-a umilit Nicolae Ceaușescu pe Ion Iliescu în timpul unei ședințe PCR, la doar câteva zile după tezele din iulie. Fostul lider al comuniștilor nu a ezitat o clipă și l-a urecheat serios pe tânărul Iliescu. Ceaușescu s-a arătat dezamăgit de prestația acestuia și de felul în care își făcea treaba.

Mai exact, Ion Iliescu a transmis greilor din PCR că există multe lipsuri și de aceea nu se pot pune în practică anumite idei. Discursul acestuia l-a iritat rău de tot pe cel care conducea țara.

Nicolae Ceaușescu s-a aprins într-o secundă și l-a pus la respect pe Ion Iliescu căruia i-a reproșat din plin activitatea din cadrul tineretului muncitoresc.

Cum l-a umilit Nicolae Ceaușescu pe Ion Iliescu

„Aţi auzit aici pe cîţiva tovarăşi care s-au ocupat şi se ocupă acum de problemele activităţii ideologice la Comitetul Central; au vorbit pe larg unii dintre tovarăşi şi despre neajunsurile din acest domeniu de activitate şi despre lipsurile pe care le-au avut ei în muncă.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Eu nu pot să nu fiu de acord cu tovarăşul Trofin, care i-a atras atenţia tovarăşului Iliescu că nu ne putem limita la a spune că, în spiritul muncii colective, trebuie să ne facem toţi autocritica, că ne priveşte pe toţi şi să luăm măsuri să îndreptăm activitatea” și-a început tirul de acuze Nicolae Ceaușescu.

Ion Iliescu, vinovat clar pentru Nicolae Ceaușescu

Liderul PCR nu s-a oprit aici și a început să vorbească pe date clare. Țap ispășitor a fost găsit Ion Iliescu, cel care se ocupa la acea vreme de activitatea tineretului.

„Tovarăşul Iliescu a lucrat cîţiva ani la tineret – pînă acum cîteva luni. El a activat în trecut şi la Secţia de propagandă, a fost şi şeful secţiei. Numai de a vorbi la general că trebuie să educăm tineretul, nu se poate!

Tovarăşul Iliescu are şi el o răspundere pentru lipsurile care s-au manifestat în organizarea activităţii în rîndul tineretului. În această activitate s-a introdus un spirit intelectualist, funcţionăresc, de neglijare a tineretului muncitoresc, de nesocotire a rolului său – şi aceasta în timpul cînd tovarăşul Iliescu a condus munca.

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei

Şi atunci cînd dezbatem o problemă de asemenea importanţă nu se poate ca un tovarăş care este în conducerea partidului, care a răspuns de un sector de activitate, să vorbească despre ea ca şi cum nici n-ar fi trecut pe acolo. Ce valabilitate mai are atunci teza noastră că pînă la urmă seriozitatea unui comunist constă în felul cum ştie să-şi analizeze propria activitate?“, a continuat să spună Nicolae Ceaușescu.

Ce reprezintă tezele din iulie

Fostul secretar al PCR-ului a avut acest discurs la tribuna Consfătuirii de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative din 9 iulie 1971. Cu doar trei zile în urmă, Nicolae Ceaușescu prezenta documentul „Propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”.

Tezele cuprindeau nu mai puțin de 17 propuneri, care urmau a fi dezbătute într-o plenară C.C. al P.C.R. din toamna aceluiași an. Acestea au apărut după ce Ceaușescu a vizitat Republica Populară Chineză, Coreea de Nord, Vietnamul de Nord și Mongolia în același an.

Liderul comunist a fost inspirat de modelul de conducere pe care l-a găsit în aceste țări și a început să imite sistemul nord coreean.

Ce însemnau tezele din iulie

Sunt mai multe domenii pe care tezele din iulie urmau să le rezolve. Printre acestea se aflau creșterea continuă în rolul de conducere al Partidului, îmbunătățirea educației și a acțiunii politice a Partidului.

De asemenea se dorea o participare a tinerilor la proiecte mari de construcție ca parte a muncii patriotice și o intensificare a educației politico-ideologice în școli și universități, dar și în organizațiile de copii, tineri și studenți.

Totodată, în urma tezelor se dorea o expansiune a propagandei politice, folosind radioul și televiziunea în acest scop, precum și edituri, cinematografie, teatru, operă, balet, uniunile artiștilor, promovând un caracter „militant, revoluționar” în producțiile artistice. Mai mult de atât, liberalizarea din 1965 a fost condamnată și un index de cărți și autori interziși a fost restabilit.