Cum lucrează instituțiile statului din cel mai sărac județ al țării. Angajați fără studii, achiziții directe suspecte și centre sociale fără avize

Potrivit datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, dacă Municipiul București este cea mai dezvoltată zonă a țării, având peste 260% din media UE la paritatea puterii de cumpărare, la polul opus, de aproape șapte ori mai sărac, se află județul Vaslui. Reținerea, în urmă cu un an, a prefectului Dumitru Buzatu de către DNA privind acuzații de corupție a adus în atenția publicului soarta acestui județ ce practic depinde de transferurile de capital de la bugetul de stat pentru a-și menține actualele cheltuieli.

Luna trecută, Curtea de Conturi a publicat rapoartele în urma unor controale efectuate la trei entități centrale din județ. Este vorba despre Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Vaslui, Spitalul Județean de Urgență Vaslui și Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui. Printre neregulile semnalate se numără angajări fără concurs, achiziții fără publicarea unui anunț în sistemul SEAP sau centre pentru servicii sociale fără aviz.

Cum se angajează oamenii la ADI Vaslui

ADI Vaslui s-a constituit ca persoană juridică de drept privat cu statu de utilitate publică în anul 2022, însă ea funcționează din anul 2008 și care cuprinde 87 de unități administrativ-teritoriale din județ. Scopul principal modificării statului a fost gestionarea, coordonarea și implementarea managementului integrat al deșeurilor la nivelul județului. Potrivit organigramei, ADI Vaslui este condusă de un Consiliu Director (un președinte și patru membri), o comisie de cenzori (3 membri), un director executiv și un aparat tehnic cu șase posturi.

Deși asociația are mai multe posturi de conducere decât de execuție, pentru anul 2022 a avut un buget de circa 900.000 lei, provenit din cotizațiile membrilor, din care, aproape 650.000 lei au reprezentat cheltuielile de personal.

Digi24.ro

VIDEO. Replica lui Ciolacu după ce Ciucă a spus că PSD e urmașul PCR

La nivelul UATJ Vaslui a fost încheiat un contract, în anul 2017, pe 25 de ani pentru gestionarea deșeurilor. Acest contract a intrat în vigoare pe o strategie de dezvoltare, făcută pe cinci ani, pentru perioada 2015-2020. Curtea de Conturi remarcă în raportul său că după această „nu s-au prezentat documente privind elaborarea unei strategii privind serviciul de salubrizare la nivel de județ începând cu anul 2021, care să acopere și perioada auditată (2022-2023)”.

În ceea ce privește personalul ADI Vaslui, auditorii Curții notează că, în cazul celor șase angajați, există doar două contracte de muncă înregistrate, celelalte patru fiind „fără număr de înregistrare în registrul de intrare-ieșire al entității”.

Mai mult însă, unul dintre cei șase angajați nu are studii superioare, deși este angajat pe un post cu studii medii, iar cererea de angajare adresată directorului, din martie 2022, nu are număr de înregistrare sau sintagma aprobat.

„Urmare a cererii depuse (neaprobate) s-a încheiat contractul individual de muncă nr. (…) (semnat de directorul executiv și salariat) prin care s-a stabilit salariul brut lunar la nivelul de studii superioare (conform grilei de salarizare prin care s-a aprobat majorarea salariilor lunare brute cu 20%) deși nu îndeplinea această condiție”, se arată în raportul Curții de Conturi care menționează că fișa postului menționa condiția studiilor medii, însă nu existau documente privind aprobarea acestui post.

Digisport.ro

Doroftei n-a avut de ales după ce a fost numit ”cerșetor”: ”Barbut nu știu, poker nu știu. Au fost zile în care nu mâncam”

Tot în ceea ce privește personalul, raportul citat menționează că nu există o politică de personal aprobată de AGA, nu există o fundamentare a necesarului de personal corelată cu bugetul societății, nu există criterii de selecție pentru angajați aprobate de către Consiliul Director. De asemenea, „nu s-au regăsit la dosarele de personal un Raport de îndeplinire a obiectivelor de performanță individuală a salariatului”.

Din raportul Curții reiese că ADI Vaslui nu-și îndeplinește nici măcar principala misiune, gestionarea serviciului de salubrizare. Spre exemplu, documentul citat menționează că deși indicatorii de performanță fuseseră aprobați, iar din mai 2023, incluși în caietele de sarcini, entitatea nu a monitorizat respectarea lor.

„ADI Vaslui a prezentat rapoarte întocmite de consilieri-responsabili zonali care sunt formal întocmite (fără număr și fără dată) pentru anii 2022 și 2023 și fără a proba discutarea lor de către Consiliul Director. Din conținutul tuturor rapoartelor prezentate, deși rezultă neîndeplinirea indicatorilor de performanță, nu s-au propus măsuri corective, de aplicare a penalităților”, mai arată documentul citat, care menționează că ADI Vaslui a fost amendată și de Garda de Mediu tocmai pentru faptul că nu aplică acești indicatori de performanță iar operatorul de salubritate nu a atins un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minim 50%.

Achiziții publice la Spitalul Județean de Urgență Vaslui

Un al doilea raport al Curții de Conturi vizează modul în care au fost făcute achizițiile publice la Spitalul de Urgență Vaslui în perioada 2021-2023. Concluzia auditului este că au existat neconformități privind fundamentarea achizițiilor publice efectuate, respectiv a achizițiilor directe, prin procedura de negociere fără publicare prealabilă din cauza faptului că în fiecare an Planul anual de achiziții a fost elaborat cu întârziere.

În plus, nu doar că în PAAP nu există informații privind codul fiecărui obiect contractat, dar a fost efectuată o achiziție fără să fie cuprinsă în PAAP, iar într-un caz a fost făcută o achiziție fără publicarea în prealabil a unui anunț, deși nu exista o urgență în acest caz. (Este vorba de achiziția a cinci proteze de șold).

Auditorii menționează existența unui caz de utilizare ineficientă a fondurilor publice în cazul unei achiziții publice. Este vorba de achiziția serviciilor de protecție și pază, servicii pentru care conducerea spitalului a publicat un anunț pentru un contract cadru pe 36 de luni, cu valoarea maximă de 2,2 milioane lei. Au fost primite cinci oferte, departajate pe baza unui punctaj unde prețul oferit a contat 50%, timpul de intervenție 30%, iar dotările 20%.

Firma câștigătoare obținuse un punctaj de 91 de puncte, însă licitația a fost contestată de firma de pe locul 3, care obținute 78 de puncte, susținând că nu a fost analizat cum trebuie capitolul dotare. În timp ce contestația era soluționată de către CNSC, spitalul a fost nevoit să încheie un alt contract, pe durata unei luni, cu o a șasea firmă.

Cum CNSC a dat dreptate contestației făcute de firma clasată pe locul 3, spitalul și firma câștigătoare au atacat decizia la Curtea de Apel Iași, iar spitalul, care nu putea rămâne fără pază, a încheiat un contract cu firma câștigătoare a licitației inițiale, cu prevederea adăugată ulterior cum că acest contract încetează de drept în urma unei decizii nefavorabile a instanței.

Auditorii Curții subliniază însă că Spitalul de Urgență, potrivit legislației, trebuia să încheie un contract cu firma clasată inițial pe locul 3, în baza deciziei favorabile obținute la CNSC, comisie care declarase nulă prima licitație. Raportul Curții menționează că în contractul încheiat cu prima firmă, câștigătoarea licitației, prețul pe oră practicat a fost de 21,89 lei, în timp ce prețul cerut de firma de pe locul 3 era de 20,77 lei, bugetul spitalului fiind prejudiciat astfel cu suma de 14.475 lei.

În final, Curtea de Apel Iași a dat câștig de cauză firmei clasate inițial pe locul 3, cu care SJU Vaslui ar fi trebuit să încheie contractul încă din prima fază. Practic, dacă procedura de evaluare se desfășura corect de la început, Spitalul de Urgență ar fi putut evita întreaga aceasta poveste, precum și contractul de o lună de zile încheiat cu a șaptea firmă din această poveste.

Centre sociale fără avize la DGASPC Vaslui

În ceea ce privește controlul la DGASPC Vaslui, raportul Curții de Conturi menționează că, din totalul celor 32 de structuri funcționale, care asigură servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilități, autorizate de către DGASPC, doar 18 dețin licență de funcționare, pentru alte 8 structuri DGASPC nu a putut face dovada că au depus documentația pentru obținerea licenței de funcționare, iar pentru alte 5 nu a fost obținută licența din cauza „neîndeplinirii condițiilor prevăzute în Standardele specifice minime de calitate obligatorii”.

În ceea ce privește autorizația de apărare în caz de incendiu, din cele 32 de structuri doar zece aveau acest aviz, în timp ce în cazul altor 5 legislația nu li se aplică, fiind centre prea mici pentru avizul de incendiu, cu o suprafață sub 175 mp.

Astfel, auditorii Curții menționează că „la 10 structuri de furnizare a serviciilor sociale nu s-a făcut dovada eliberării/ existenței avizelor de securitate la incendiu impuse de lege, deși procedura a fost inițiată (documentația în vederea obținerii avizului a fost depusă, dar nu au fost continuate demersurile de îndeplinire a tuturor condițiilor de autorizare). Un număr de 5 structuri de furnizare a serviciilor sociale nu corespund din punct de vedere tehnic pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu”.

În ceea ce privește DGASPC Vaslui, Curtea de Conturi mai arată că, în toți cei trei ani auditați, cele 25 de centre/complexe rezidențiale au fost suprapopulate. Cel mai ridicat grad de populare (119%) a fost în anul 2021, atunci când pe cele 444 de locuri existente au fost instituționalizate 529 de persoane adulte cu dizabilități. Raportul citat menționează că astfel nu au fost respectate standardele minime de calitate pentru serviciile sociale. Situația cea mai dramatică pare să fi fost la centrul de la Huși, acolo unde pe cele 100 de locuri existente au fost instituționalizate 194 de persoane.

În ceea ce privește costurile, raportul citat menționează că bugetul instituției auditate a crescut de la 32,2 milioane în 2021 la 41,3 milioane în 2023, atât prin creșterea numărului mediu de beneficiari (de la 733 la 897). Pe de altă parte, raportul menționează două situații unde DGASPC a decontat servicii peste costul mediu lunar stabilit (vezi foto), raportul menționând că nici măcar ulterior controlului Curții „nu a fost stabilit și aprobat costul mediu pentru toate structurile din subordinea DGASPC Vaslui”.