Cum motivează judecătorul Alexandru Vasile decizia pentru „Turul 2 înapoi”: CCR a interpretat „în mod abuziv” legea

Motivarea deciziei dată de judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești, Alexandru Vasile, pentru „Turul 2 înapoi” a fost făcută publică. Cum argumentează magistratul hotărârea care a provocat un val de reacții în ultimele ore?

Motivarea deciziei pentru „Turul 2 înapoi”. Cum argumentează judecătorul Alexandru Vasile hotărârea

Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești, care a suspendat hotărârea CCR de anulare a alegerilor din 24 noiembrie 2024, susține că magistrații Curții Constituționale au interpretat „în mod abuziv” legea în momentul sesizării din oficiu, arată G4Media.

„Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinţei privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat”, se arată în motivarea judecătorului.

Magistratul susține că CCR și-a încălcat propria decizie de validare a alegerilor

Totodată, în motivarea deciziei se precizează că reclamanta acuză Curtea Constituțională că a depășit limitele legii, fiind invocat un „exces de putere”, atunci când a emis Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, folosindu-și abuziv atribuțiile și oprind, fără un temei clar, procesul de alegere a viitorului șef de stat.

Digi24.ro

Verdict în cazul Pfizergate: Comisia Europeană a greșit când a blocat accesul la mesajele secrete dintre Von der Leyen și șeful Pfizer

„Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României.”

Judecătorul subliniază că CCR nu ar fi respectat termenul până la care ar fi putut fi luată în calcul posibilitatea anulării scrutinului, precizând că alegerile prezidențiale din 24 noiembrie au fost validate inițial de CCR.

Digisport.ro

Ionel Ganea, devastat, la 5 zile de la accident. Martorii au dezvăluit ce face fostul fotbalist la spital

„Caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale”

Alexandru Vasile mai spune că cererea de anulare a alegerilor poate fi înaintată în termen de 3 zile de la finalizarea procesului electoral, respectiv al votării. Pe lângă toate acestea, judecătorul susține că CCR nu a așteptat încheierea votării, având în vedere că votul în diaspora începuse și că nu a existat o cerere a anulare a alegerilor.

Mai mult, magistratul de la Ploiești spune că, de fapt, „caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale”.

„Având în vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea reţine că, deşi conform dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional.

În prezenta cauză, Curtea reţine că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă pentru organizarea executării Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că aceasta reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.

În prezenta cauză, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar dacă are o perioadă limitată de aplicare, vizând doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, aceasta nu are un destinatar identificat de la început, ci priveşte anularea procesului electoral cu caracter general, în privinţa tuturor persoanelor implicate în calitate de candidaţi sau alegători”, se mai arată în motivarea deciziei.

Tot vineri, 25 aprilie Curtea Constituțională a contestat hotărârea judecătorului din Ploiești de suspendare a deciziei privind anularea alegerilor prezidențiale.