Cum pierd românii ani la pensie fără să știe. Munca „la gri”, fenomenul îngrijorător ce pare imposibil de oprit

Românii, din dorința de a-și rotunji veniturile, apelează la diverse metode de muncă, printre care „la gri” sau chiar „la negru”. Acestea sunt definite prin muncă subdeclarată sau nedeclarată, fiind sancționate dur de lege.

Ce este, de fapt, munca „la gri”

Munca la gri este definită ca muncă subdeclarată. Aceasta reprezintă, potrivit Codului Muncii, acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.

„Munca la gri și la negru sunt fenomene cu impact semnificativ asupra pieței muncii, economiei și drepturilor angajaților. Munca la gri de definește prin faptul că angajatul are un contract de muncă, dar veniturile declarate sunt mai mici decât cele reale, diferența fiind plătită „în mână” pentru a evita taxele și impozitele. Munca la negru este activitatea prestată fără contract de muncă, fără contribuții plătite la stat și fără protecție legală”, explică specialistul în Resurse Umane, Corina Neagu, pentru FANATIK.

Mai simplu spus, munca la gri se referă la situația în care angajatorul oferă un salariu mai mare decât cel apărut pe documentele contabile. Pe românește, ne referim la „banii în plic”. Astfel de situații au loc atunci când firmele doresc să fiscalizeze sume mai mici decât cele acordate în realitate salariatului.

Digi24.ro

Măcel într-un paradis turistic din Mexic: Zeci de tineri au fost răpiți de pe plajă, unii dintre ei torturați și uciși

Sancțiuni dure pentru munca subdeclarată

Pe lângă sancțiunile pentru munca nedeclarată, cunoscută ca „munca la negru”, în Codul muncii au fost adoptate, din 2021, amenzi și pentru „munca la gri”. Amenda pentru aceasta poate ajunge până la 200.000 de lei.

• Depășirea programului de lucru stabilit prin contractul individual de muncă part time este amendată cu sume cuprinse între 10.000 și 15.000 de lei;
• Munca la gri se sancționează cu sume între 8.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană identificată;
• Întârzierea salariului cu mai mult de o lună de la data de plată normală se sancționează cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu s-a plătit salariul.

Digisport.ro

”Cea mai frumoasă femeie din lume” l-a văzut în premieră și a rămas fără cuvinte: ”Tremuram ca o frunză”

Pe lângă aceste sancțiuni, firmele care comit astfel de ilegalități vor avea de plătit și impozitele aferente veniturilor oferite, dar și penalitățile și dobânzile impuse.

Efectele negative ale muncii la gri sau negru

Reglementarea și sancționarea acestor practici are drept scop descurajarea fenomenului de „muncă la gri”. Nu doar bugetul statului este afectat, ci mai ales angajații care nu vor beneficia de pensia aferentă muncii lor tocmai din cauza neplății contribuțiilor pe întreaga sumă primită.

„În ceea ce privește drepturile angajaților, munca la gri oferă protecție parțială, dar pensia și alte beneficii sociale sunt afectate de salariul oficial mai mic. Efectele asupra economiei se referă la pierderea parțială de venituri fiscale și la distorsionarea concurenței între firme. Apare și un impact asupra angajatorului, care reduce costurile fiscale, dar afectează reputația și relația cu angajații. Dacă vorbim și despre impactul asupra pieței muncii, munca la gri creează o piață duală, adică există angajați cu salarii reale mici în mod oficial, lucru care afectează statisticile și reglementările”, mai explică expertul.

Mai mult, munca la gri:

• Scade atractivitatea muncii oficiale – oamenii acceptă salarii „în plic” pentru venituri mai mari pe moment, dar pierd beneficii pe termen lung;
• Distorsionează economia – firmele care respectă regulile sunt dezavantajate față de cele care folosesc astfel de practici;
• Slăbește sistemul de protecție socială – fără contribuții corecte, pensiile și asigurările de sănătate sunt afectate;
• Afectează competitivitatea – firmele care folosesc muncă nedeclarată pot oferi prețuri mai mici, dar nu investesc în dezvoltare și stabilitate;
• Încurajează evaziunea fiscală.

Cum luptă autoritățile contra muncii nedeclarate

Chiar și în prezent, domeniile în care se practică cel mai des munca la gri sunt construcțiile, comerțul, alimentația publică, domeniul înfrumusețării și al service-urilor auto. Chiar și în domeniul HoReCa și în cel al pazei și protecției au fost situații în care nefiscalizarea era „în floare”.

Inspecția Muncii, instituție aflată în subordinea Ministerului Muncii, a transmis ce alte dezavantaje are persoana care acceptă să presteze muncă subdeclarată sau nedeclarată:

• nu beneficiază de vechimea în muncă și nici de sporuri salariale determinate de vechime;
• nu beneficiază de indemnizație de şomaj şi indemnizaţie de sprijin;
• nu va primi pensie pentru limită de vârstă, anticipată, de invaliditate sau de urmaş, ajutoare/indemnizație de boală sau de deces;
• nu va beneficia de reducerea normei de timp ca urmare a condiţiilor de muncă şi nici nu va avea dreptul la concediul legal de odihnă plătit sau la alte concedii reglementate legal pentru evenimente deosebite (căsătorii, deces, naşterea unui copil în familie);
• nu va beneficia de asistenţă medicală gratuită sau medicamentație compensată;
• nu are dreptul la concediu medical și indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale şi accidente de muncă;
• nu va primi indemnizaţia pentru maternitate, indemnizaţie pentru creşterea copilului, pentru îngrijire de până la 2 ani sau pentru îngrijirea copilului bolnav;
• nu primește diurna pentru deplasare şi detaşare şi indemnizaţia de transport și de transfer;
• nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare şi reconversie profesională și nici dreptul la asociere în sindicate și la negocierea contractului colectiv de muncă;
• nu primeşte tichete de masă, nu poate contracta un credit bancar.

Angajați puși să muncească peste program

Dovadă că acest fenomen este departe de a fi stopat, sute de persoane au fost descoperite, anul trecut, muncind fără forme legale sau luând banii în plic, după cum a informat Inspecția Muncii.

Ultima situație de acest gen a fost descoperită recent în București, unde Inspectoratul Teritorial de Muncă a identificat nu mai puțin de 95 de persoane care lucrau ilegal, adică la negru. S- întâmplat în timpul unui control la o firmă de curierat, fiind aplicate amenzi în valoare de 200.000 de lei.

Tot în Capitală au fost identificate 180 de persoane care, deși aveau contracte de muncă pentru timp parțial, ei prestau normă întreagă de muncă. Este vorba despre angajații unui mare lanț de comerț cu încălțăminte și articole din piele, cu puncte de lucru în diverse centre comerciale din oraș. Și aici s-au aplicat amenzi în valoare de 200.000 de lei.

„Respectarea timpului de muncă nu este opțională. Angajații trebuie să beneficieze de condiții corecte de muncă, iar angajatorii au obligația de a respecta legea. Vom continua controalele și vom sancționa orice încălcare care afectează drepturile salariaților”, a declarat Mihai Nicolae Ucă, inspectorul general de stat adjunct al Inspecției Muncii.