Cum poate bloca PSD alegerile anticipate și care sunt riscurile ca Ludovic Orban să rămână prim-ministru interimar până în toamnă

SPECIAL FANATIK
Adrian Ilie   
în Hot News
10/02/2020, 11:52
Cum poate bloca PSD alegerile anticipate și care sunt riscurile ca Ludovic Orban să rămână prim-ministru interimar până în toamnă SPECIAL FANATIK
Parlamentari voteaza motiunea de cenzura intitulata "Guvernul Orban/ PNL- privatizarea democratiei romanesti", in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului/ Foto: Hepta

Tentativa PNL de a convoca alegerile anticipate are vulnerabilități importante generate de imprecizii ale prevederilor constituționale și legale astfel că întregul proces depinde de bunăvoința PSD care are majoritate în Birourile Permanente ale Parlamentului. Premierul Ludovic Orban riscă să rămână premier interimar până la alegerile la termen, dacă social-democrații se hotărăsc să urmeze acest drum. În acest caz, guvernul Orban va rămâne la Palatul Victoria cu puteri considerabil restrânse, în timp ce PSD va putea practic să guverneze din Parlament, cu sprijinul Pro România.

Parlamentul, neconstrâns de termene clare

Ludovic Orban a trimis, astăzi, la Parlament lista viitorului guvern și programul de guvernare pentru care va cere votul de învestire al Parlamentului. Din acest moment, începe să curgă termenul de 60 de zile în care este nevoie de respingerea a două propuneri de prim-ministru pentru ca președintele României să poată dizolva Parlamentul și să convoace alegerile anticipate.

Articolul 89, alin.1 al Constituției prevede: ”După consultarea președinților celor două Camere și liderilor grupurilor parlamentare, președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.

Persoana desemnată ca premier este obligată să trimită Parlamentului lista miniștrilor și programul de guvernare în termen de 10 zile de la nominalizarea sa de către șeful statului, însă nu există o obligație similară pentru Parlament să supună votului propunerea președintelui. Astfel, calendarul necesar învestirii unui guvern, cu audierea miniștrilor în comisiile de specialitate și votul în ședința comună, rămâne la latitudinea Birourilor Permanente reunite.

Deja PSD a anunțat public că se va folosi  de lipsa acestor termene, întrucât liderul acestui partid, Marcel Ciolacu, a anunțat încă de vineri că va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu desemnarea la postul de candidat la postul de premier a unei persoane care a pierdut deja încrederea Parlamentului prin moțiune de cenzură. Constituția nu impune președintelui în mod explicit o astfel de interdicție, dar nu este exclus ca judecătorii CCR să-i dea dreptate președintelui PSD.

Chiar dacă CCR va respinge sesizarea lui Marcel Ciolacu, existența ei pe rolul Curții va oferi un pretext PSD și aliaților săi să amâne procedurile parlamentare pentru votul de învestire cerut de cabinetul Orban 2. Este probabil ca răspunsul CCR să fie oferit după câteva săptămâni bune, poate chiar o lună. Abia după aceea ar începe procedurile în Parlament, iar dacă vor fi tergiversate, s-ar putea ca termenul de 60 de zile prevăzut de Constituție să fie depășit fără ca măcar un guvern să fie respins, ajungându-se astfel la 10 aprilie.

Teoretic, după această dată președintele are dreptul să sesizeze Curtea Constituțională privind existența unui conflict juridic între președinte și Parlament, generat de refuzul acestuia din urmă de a urma procedurile pentru învestirea Guvernului. Până va veni decizia Curții, procedurile vor fi din nou paralizate timp de o lună astfel că se poate ajunge la jumătatea lunii mai.

Este greu de prevăzut ce ar decide Curtea în acest caz și, indiferent de decizia sa, președinții Camerelor ar putea aștepta să apară motivarea deciziei în Monitorul Oficial, proces care mai durează timp de câteva săptămâni. Astfel, până la sfârșitul primei sesiuni parlamentare a anului ar putea fi respins abia un guvern din cele două necesare pentru convocarea anticipatelor.

Asta nu înseamnă automat că procedura pentru un eventual guvern Orban 3, care să fie și el respins, ar fi amânată pentru toamnă, deoarece există posibilitatea convocării sesiunii extraordinare. Chiar și așa, social-democrații nu au rămân fără muniție în arsenal.

Chiulul ca armă politică

În pofida unei decizii a Curții Constituționale care ar prevede explicit că Parlamentul este obligat să voteze două propuneri de Guvern în 60 de zile, nicio hotărâre a judecătorilor constituționali nu-i poate sancționa pe parlamentarii PSD pentru că nu vin la muncă. Astfel, membrii PSD și Pro România din Birourile Permanente ale celor două Camere pot absenta de la ședințele care nu se pot desfășura în lipsă de cvorum. Pe de altă parte, manevra are o eficiență limitată deoarece boicotarea tacită a ședințelor Birourile Permanente ar duce automat și la blocarea activității Parlamentului, situație care nu ar conveni prea mult PSD în condițiile în care un guvern interimar cu puteri reduse ar face ca social-democrații să poată adopta nestingheriți în Parlament toate legile pe care le doresc, guvernând de facto România din Palatul Parlamentului.

Pot însă boicota prin absență ședințele plenului reunit în care ar trebui să se pronunțe prin vot asupra propunerilor de Guvern, iar din lipsă de cvorum acestea ar putea fi amânate de mai multe ori.

În cazul unei tergiversări deliberate a PSD, alegerile anticipate ar putea avea loc înspre toamnă, poate chiar în septembrie întrucât data alegerilor ar trebuie anunțată cu 50 de zile înainte, potrivit ordonanței de urgență pe care guvernul Orban a adoptat-o înainte de a fi demis. Însă CCR ar putea să fie chemată să se pronunțe și asupra acestei ordonanțe, întrucât PSD și UDMR s-a arătat nemulțumite de faptul că prevede posibilitatea ca alegătorii să poată vota la un scrutin parlamentar și în altă circumscripție județeană decât cea în care își au domiciliul. Astfel, ordonanța poate fi contestată la CCR de către Avocatul Poporului sau poate fi respinsă în Parlament în procedură de urgență.

Există și o altă cale: PSD să introducă ordonanța de urgență în Parlament, să contribuie la adoptarea legii de aprobare a OUG pe care apoi să o conteste la CCR, ca o altă modalitate de întârziere.

Chiar și după respingerea a două guverne, rămâne incertă procedura de dizolvare a Parlamentului întrucât nu există niciun un precedent. Constituția impune președintelui să-i consulte pe președinții Camerelor și pe liderii grupurilor parlamentare însă nu prevede cum se face această consultare. Dacă președinții Camerelor ar evita să se prezinte la Cotroceni la întâlnirea cu Iohannis, se poate spune că procedura consultării a fost realizată? In extremis, PSD ar putea cere răspuns la această întrebare tot de la CCR.

Social-democrații pot spera în mod rezonabil că pot amâna suficient de mult alegerile anticipate, încât liberalii și Iohannis să renunțe de bunăvoie la acest plan, deoarece câștigul de timp ar fi insignifiant, iar nivelul exasperării generate de neputința unui guvern interimar să-i determine să accepte instalarea unui guvern Orban 3, înaintea alegerilor la termen care ar trebui să aibă loc în noiembrie.

Așa au procedat social-democrații și în toamna anului 2009, după demiterea prin moțiune a primului guvern Boc. Au respins relativ repede propunerea făcută de președintele de atunci, Traian Băsescu, anume Lucian Croitoru. Ulterior, Băsescu l-a nominalizat pentru șefia Guvernului pe Liviu Negoiță care a trimis lista miniștrilor și programul de guvernare la Parlament, însă majoritatea constituită în jurul PSD a tergiversat votul de învestire. Atunci PSD spera ca Mircea Geoană să câștige alegerile prezidențiale care se apropiau, iar acesta să facă el o nouă propunere de premier. Tergiversarea a reușit, dar rezultatul alegerilor a fost un dezastru. Băsescu a câștigat un nou mandat și nu a mai avut probleme să constituie o nouă majoritate în Parlament care să susțină un nou guvern condus de Emil Boc. După anunțarea rezultatelor alegerilor, Negoiță a depus mandatul de bunăvoie.

În concluzie, dacă PSD se va opune anticipatelor, Curtea Constituțională va fi principala lor armă, indiferent dacă aceasta va da decizii care să le convină sau nu. Al doilea atu este chiulul de la ședințele din Parlament. Președintele Pro România, Victor Ponta, a făcut o evaluare a situației generate de intenția președintelui de a declanșa alegeri anticipate, evaluare pe care perioada următoare ar putea să o confirme: ”Dacă vrea PSD, se fac alegeri anticipate. Dacă nu vrea, nu se fac”.

 

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles