Cum poate scăpa România de dependenţa de gazul rusesc. Sursa alternativă pe care mizează Guvernul

Eliminarea dependenței României de importurile de gaze rusești a devenit și mai presantă odată cu declanșarea războiului ruso-ucrainean, însă exploatarea zăcămintelor de la Marea Neagră nici nu a început. Ca sursă alternativă este gazul produs de către Azerbaidjan, însă transportul este încă problematic.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a făcut, joi, o vizită în Turcia unde s-a întâlnit, printre alții, cu vicepreşedintele Fuat Oktay. Pe lângă amabilitățile diplomatice obișnuite în asemenea ocazii, cel mai important aspect l-a constituit domeniul energiei.

Grindeanu cere sprijin din partea Turciei

„România a propus deja utilizarea gazoductului BRUA şi a Interconectorului Giurgiu-Ruse (dintre România şi Bulgaria), respectiv a Interconectorului Bulgaria-Grecia pentru viitoarele etape de dezvoltare a Coridorului Sudic de Gaze. Acest gazoduct oferă avantajul unei infrastructuri de transport a gazului interconectată la pieţele importante din regiune şi are un rol important în consolidarea securităţii energetice regionale. Contăm pe deschiderea şi pe sprijinul Turciei pentru promovarea acestei opţiuni la nivel regional”, a scris Grindeanu pe Facebook.

În esență, ministrul a cerut sprijinul Turciei pentru a avea acces la o resursă la care România nu a reușit să ajungă până acum, anume gazul extras de Azerbaidjan din Marea Caspică. Coridorul Sudic de Gaze transportă prin mai multe conducte producția azeră, însă traseul ocolește România, chiar dacă țara noastră a insistat ani în șir, fără succes, pentru construirea gazoductului Nabucco.

Digi24.ro

Dialog halucinant despre Putin, extratereștri și Soros între Călin Georgescu și un reporter britanic. „Ai văzut tu cum arată Covidul?”

Gazoductele Balcanilor ocolesc România

Până la urmă, coridorul s-a constituit din trei gazoducte, lăsând România în afara traseului lor. Primul este gazoductul Caucazul de Sud construit pe traseul Baku (Azerbaidjan) – Tbilisi (Georgia) – Erzurum (Turcia). De acolo, transportul se face pe gazoductul Transanatolia care traversează Turcia de la est la vest, până la granița cu Grecia. Ultimul segment este gazoductul Transadriatica ce duce gazele prin nordul Greciei, Albania, iar de acolo, pe sub Marea Adriatică, până în peninsula Apulia din sudul Italiei. Finalizarea acestor proiecte a făcut ca primele gaze din Caspica să ajungă în Italia pe 30 decembrie 2020.

Aflată în apropierea Coridorului Sudic, Bulgaria este pe cale să obțină independența energetică mai repede decât România. Astfel bulgarii vor „înțepa” conducta la Komotini în Grecia, iar de acolo vor duce gazele până la Stara Zagora, pe traseul de 180 de kilometri al Interconectorului Grecia-Bulgaria (IGB). Pe 22 martie, premierul bulgar Kiril Petkov a anunțat că interconectorul va fi operațional din iunie, potrivit Ekathimerini.com. IGB are co capacitate de 3 miliarde de metri cubi pe an, care poate fi mărită la 5 miliarde. Bulgaria consumă cam 3 miliarde pe an și a încheiat deja un acord cu Azerbaidjanul privind furnizarea unui miliard pe an.

România are gazoductul deja pregătit

Pentru a ajunge la gazul azer, România a făcut ce depinde de ea. Există deja un interconector funcțional Giurgiu-Ruse, însă este nevoie ca Bulgaria să prelungească gazoductul de la Stara Zagora la Ruse. De asemenea, România a finalizat tronsonul de pe teritoriul său al BRUA, gazoductul care ar trebui construit în comun de către  Bulgaria, România, Ungaria și Austria și care ar trebui să ducă gazele azere până la Baumgarten, în Austria.

Pe teritoriul României, BRUA pleacă de la Podișor, jud. Giurgiu, până la Recaș, jud. Timiș. În valoare de 423.000.000 euro, BRUA a fost finalizat încă din 2020, însă volumul gazului transportat este foarte redus atât vreme cât nu există conducta pentru gazul azer făcută de Bulgaria, conducă marcată în harta de mai jos prin linia punctată.

Digisport.ro

La 40 de ani, marea campioană și-a anunțat revenirea și se pregătește de Cupa Mondială

BRUA va deveni însă esențial pentru transportul gazelor din Marea Neagră, printr-o extensie care va merge până pe litoral. Dacă România începe exploatarea acestor zăcăminte, Ungaria și Austria vor fi interesate să accelereze tronsoanele aflate pe teritoriul lor, tronsoane pe care le-au abandonat după ce au ajuns la concluzia că nu există suficient gaz pe care România îl poate livra în momentul de față, potrivit Global Energy Monitor.

Condițiile pentru a scăpa de dependența față de Rusia

Țara noastră are șanse să devină un punct crucial pentru indendența energetică a Europei Centrale, însă trebuie să îndeplinească două condiții esențiale. Prima este să înceapă cât mai repede exploatările la Marea Neagră, care i-ar asigura o pondere mult mai mare a gazului din producție proprie. Al doilea este să convingă țările aflate deja pe traseul gazelor azere să accelereze procedurile privind conectarea BRUA la Coridorul Sudic.

În acest scop, România este prezentă la reuniunile anuale de la Baku ale Consiliului Consultativ ale Coridorului Sudic. Ultima dintre ele a avut loc pe 4 februarie, cu trei săptămâni înainte de începerea războiului din Ucraina, țara noastră fiind reprezentată de ministrul Energiei, Virgil Popescu.

„România reiterează propunerea concretă de a include infrastructura de transport oferită de Interconectorul dintre România-Bulgaria și gazoductul BRUA în planul de extindere a Coridorului Sudic de gaze către Balcani și Europa Centrală. Așteptăm cu interes evaluarea pozitivă a acestei propuneri, precum și inițierea cât mai curând posibil a unor discuții între toți actorii interesați, cu privire la opțiunile oferite de această infrastructură regională de transport. Interesul tot mai crescut al multor state din regiune în accesarea volumelor de gaze azere reprezintă o oportunitate uriașă pentru dezvoltarea viitoare a Coridorului Sudic de gaze care nu trebuie ratată”, declara atunci Virgil Popescu.