Cum pot fi comasate alegerile locale și parlamentare. Verdictul final ar putea ajunge tot la mâna CCR

Alegerea concomitentă a administrației locale și Parlamentului în anul 2024 se află pe agenda discuțiilor din coaliția de guvernare, iar o soluție juridică pentru acest lucru nu este una ușor de găsit. Practic, există căi de comasare a celor două tipuri de alegeri, dar o decizie de acum un deceniu a Curții Constituționale ar putea crea probleme în cazul unei noi sesizări la CCR.

Două variante vădit neconstituționale

La prima vedere, există trei căi de comasare a alegerilor: se amână alegerile locale, se devansează cele parlamentare sau amândouă concomitent. Dintre cele trei variante, doar prima pare fezabilă, întrucât celelalte două sunt ar fi respinse cu certitudine matematică de către CCR deoarece ar fi încălcări grosolane ale Constituției.

„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”, prevăd primele două paragrafe ale articolului 63 al Constituției.

Astfel spus, mandatul Parlamentului nu poate fi scurtat decât pentru convocarea alegerilor anticipate în cazul în care nu forul legislativ nu reușește să instaleze un guvern din a treia încercare. Numai că președintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele 6 luni ale mandatului, situație în care ne vom regăsi în a doua jumătate a anului 2024, când își încheie Iohannis cel de-al doilea mandat.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Nu este fezabilă nici devansarea alegerilor parlamentare, fără însă ca noii deputați și senatori să-și ia în primire mandatele înainte de expirarea celor vechi. Acest lucru a fost făcut la ultimele două  alegeri prezidențiale, din 2014 și 2019. De exemplu, în 2014, cele două tururi de scrutin au avut loc pe 2 și 16 noiembrie, CCR a validat rezultatul alegerilor pe 21 noiembrie, însă Iohannis și-a preluat mandatul abia pe 21 decembrie.

Însă în cazul alegerilor parlamentare, nu este posibil ca acestea să fie devansate urmând ca noii aleși să aștepte apoi o lună – două până când predecesorii lor împlinesc patru ani de mandat. Același articol 63, la alineatul 3 stipulează: „Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.” Cum mandatele actualilor parlamentari au fost validate pe 21 decembrie 2020, rezultă că viitoarele alegeri parlamentare pot avea loc, cel mai devreme, pe 1 decembrie 2024.

Alegerile locale, amânate cu încă două luni

În aceste circumstanțe, singura modalitate de comasare ar fi amânarea alegerilor locale și prelungirea mandatelor primarilor și președinților de consilii județene până la termenul la care trebuie organizate alegerile parlamentare. Mandatul aleșilor locali a fost prelungit și în 2020, din iunie până în septembrie, din cauza epidemiei de Covid-19. Teoretic, coaliția PSD-PNL-UDMR ar trebui să împingă cu încă două luni data desfășurării alegerilor. Legislația actuală prevede că mandatul autorităților administrației publice locale poate fi prelungit în caz de „război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.” Nu ar fi cazul în această situație, însă o derogare de la lege poate fi adoptată de către Parlament, întrucât nu sunt norme care să fie prevăzute expres în Constituție, cum sunt cele legate de durata mandatului parlamentarilor.

Aceasta a fost și soluția PDL în 2012, când a încercat să comaseze localele și parlamentarele, însă fără succes. Eșecul a fost provocat atunci de către Decizia 51/2012 a Curții Constituționale. Practic, o nouă încercare de comasare depinde de cât de dispuși sunt actualii judecători ai Curții să revizuiască jurisprudența anterioară. Singura obiecție pe care o pot preîntâmpina cei din actuala coaliție ar fi cea legată de faptul că legislația electorală nu poate fi modificată cu un an înainte de alegeri, ceea ce înseamnă că decizia de comasare ar trebui făcută în prima jumătate a anului viitor.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Trei probleme de constituționalitate

În rest, în decizia menționată erau menționate situații de neconstituționalitate care s-ar regăsi și în la actuala încercare. În primul rând, Curtea a afirmat că legiuitorul poate modifica durata mandatelor administrației locale, însă acest lucru nu se poate face pentru mandatele în curs, ci pentru cele viitoare, pe baza principiului neretroactivității legii.

O altă obiecție a CCR în 2012 era legată de faptul că o comasare ar îngreuna procesul electoral din cauza numărului mare de buletine de vot. „Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă – exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne. Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor”, se spunea în decizia Curții.

Argumentul poate fi invocat și acum, mai ales că la finele anului va expira și mandatul președintelui României, astfel că atunci va fi încă un buletin de vot în plus, pe lângă cele șase.

Un alt argument a fost că desfășurarea concomitentă a alegerilor locale și parlamentare reprezintă o restrângere a dreptului de a fi ales întrucât o persoană care nu a reușit să obțină un mandat în administrația locală poate acum să candideze ulterior la parlamentare, lucru ce nu va mai fi posibil în eventuala comasare.

Argumente în favoarea comasării

Aceste trei obiecții ar putea fi ridicate și pentru o nouă încercare de comasare cu speranța că actualii componenți ai Curții vor judeca altfel decât predecesorii lor de acum 10 ani. Teoretic, acest lucru ar fi posibil întrucât decizia din 2012 nu a fost unanimă. Judecătoarea Iulia Motoc a redactat o opinie separată în care dădea exemplul Franței care, în 2005, a dispus prelungirea cu un an a mandatelor aleșilor locali, precum și cele din Marea Britanie și Irlanda care, în 2009, au comasat alegerile locale cu cele europarlamentare, fără ca acest lucru să fie considerat o restrângere a dreptului de a fi ales.

Alți doi judecători, Mircea Minea și Petre Lăzăroiu, au avut o opinie concurentă, în care susțin că neretroactivitatea legii nu poate fi invocată ca motiv de neconstituționalitate, întrucât este vorba de prelungirea mandatelor, nu de scurtarea lor, astfel că retroactivitatea nu este una reală. De asemenea, cei doi argumentau că „regimul derogatoriu (care prevede organizarea concomitentă – în anul 2012 – a alegerilor locale cu cele parlamentare) instituit prin legea care face obiectul prezentei analize nu este contrar Constituţiei, din moment ce nu există nicio dispoziţie expresă sau implicită care să interzică ori să restricţioneze desfăşurarea în acelaşi timp a celor două categorii de alegeri”.

Dacă argumentele celor trei judecători aflați în minoritate în 2012 ar părea convingătoare actualilor judecători, o decizie favorabilă comasării ar fi posibilă la CCR. Pe de altă parte, judecătorii Curți ar putea fi mai rezervați față de revizuirea jurisprudenței, mai ales că acest lucru ar putea genera critici în spațiul public.