De curând, prin intermediul paginii oficiale, Rapid a anunțat oficial majorarea capitalului social al clubului – “Acționarii FC Rapid au aprobat majorarea capitalului social al clubului. Începând de astăzi, 17 august 2026, capitalul social al FC Rapid a fost majorat de la 75.000.000 de lei la 100.000.000 de lei, prin aportul acționarului majoritar. Prin această decizie, clubul își întărește baza financiară și creează condițiile necesare pentru continuarea investițiilor în dezvoltarea clubului și pentru atingerea celor mai înalte standarde, atât în plan sportiv, cât și organizațional.”
Anunțul nu ar trebui să surprindă, însă pentru a înțelege demersul oficialilor de la Rapid, el trebuie pus într-un context mai larg și cât se poate de important. Acela al reglementarilor UEFA, preluate și de FRF. Este vorba despre reglementările de licențiere și monitorizare pentru cluburile afiliate. Știrea majorării de capital efectuată de Rapid este doar un bun pretext pentru a discuta modul în care situația financiară a cluburilor poate fi monitorizată, prevenind astfel nedorite situații dificile (CFR și Petrolul sunt cele mai recente exemple).
„UEFA Club Licensing and Financial Fair Play Regulations” a fost un prim set de reguli financiare impuse cluburilor profesioniste. În 2022, UEFA a înlocuit acest regulament cu „UEFA Club Licensing and Financial Sustainability Regulations”, un cadru de reglementare și monitorizare complex pentru cluburile participante în competițiile europene. Criteriile verificate și definițiile lor prin acest regulament, UEFA își propune să verifice și să monitorizeze ecosistemul financiar al fotbalului pe trei direcții: solvabilitate (plata obligațiilor la scadență), stabilitate (eventualele pierderi financiare menținute în anumite limite) și controlul costurilor (cheltuielile salariale și cele aflate în legătură directă cu transferurile de jucători să fie corelate cu veniturile). După admiterea clubului într-o competiție europeană, UEFA începe monitorizarea financiară realizată de administrația UEFA și de Club Financial Control Body – CFCB. Iar monitorizarea se face după câteva criterii clare, prestabilite.
Football earnings reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile relevante ale unui club pentru un singur exercițiu financiar. “Relevant” nu e un termen apărut întâmplător, întrucât UEFA ia în calcul anumite venituri și cheltuieli în acest exercițiu. Evident, există deficit atunci când cheltuielile relevante sunt mai mari decât veniturile relevante. UEFA analizează deficitul agregat, adică rezultatul negativ cumulat pentru trei exerciții financiare consecutive.
Pentru evaluarea din sezonul 2025/26, UEFA a analizat pentru prima dată regula pe bază agregată completă de trei ani: exercițiile financiare încheiate în 2023, 2024 și 2025. Verificarea se repetă anual; în sezonul următor, fereastra de analiză se va deplasa pe intervalul 2024-2026. În stabilirea cheltuielilor “relevante”, UEFA acceptă anumite deduceri. Sunt avute în vedere cheltuieli pentru academii, costuri de infrastructură, dar și proiecte comunitare, sau fotbal feminin.
Squad Cost Rule Squad Cost Rule limitează la 70% raportul dintre cheltuielile legate de lot și antrenori și baza de venituri calculată de UEFA. Scopul este controlul fondului de salarii, al transferurilor și a plăților către agenți. Pentru rezultatul din transferuri și anumite elemente asociate, UEFA utilizează 36 de luni până la 31 decembrie, prorata la 12 luni, pentru a reduce efectul unei singure ferestre sau al unei vânzări excepționale.
Perimetrul de raportare este ansamblul societăților și entităților ale căror venituri, cheltuieli, active și obligații trebuie incluse în informațiile financiare transmise UEFA. Scopul criteriului este acela de a împiedica mutarea salariilor, datoriilor sau costurilor de transfer într-o societate separată.
Prin acest criteriu UEFA verifică dacă un club are datorii scadente și neachitate către alte cluburi (din transferuri), către angajați, către autoritățile fiscale și sociale sau chiar către UEFA.
În regulamentele actuale, nici FRF nu mai folosește oficial formula „fair-play financiar”, ci licențiere și sustenabilitate financiară. Pentru sezonul 2026/27, toate cluburile licențiate care participă în Liga 1 sunt supuse monitorizării financiare pe durata campionatului. După modelul UEFA, FRF folosește același set de criterii – capacitatea de plată (existența datoriilor restante către alte cluburi, angajați și autoritățile fiscale/sociale), stabilitatea financiară (diferența dintre veniturile și cheltuielile relevante din activitatea fotbalistică, cumulată pe trei ani) și controlul costurilor cu echipa (Ponderea salariilor, amortizării transferurilor și costurilor agenților în veniturile relevante).
Revenind la Rapid (pentru că de aici am pornit discuția), Victor Angelescu, Președintele clubului, a vorbit recent despre faptul că FRF monitorizează clubul pe criteriul “fair play-ului financiar”. Era vorba, cel mai probabil, de criteriul stabilității financiare despre care am vorbit mai sus. Victor Angelescu a explicat în acest context limitarea sumelor alocate transferurilor și controlul bugetului de salarii. Iar asta seamănă foarte mult cu termenii unui acord încheiat de club cu comisia de monitorizare. De asemenea, într-o intervenție publică, Directorul financiar al clubului Dinamo (alt club cu rezultat financiar net negativ), dl. Gățăianțu, a vorbit la rândul sau despre transformarea împrumuturilor acordate de acționari în capital social.
:format(webp):quality(100)/wp-content/uploads/2026/08/fanatik.jpg)
În analiza acestui criteriu (echivalentul Football earning rule al UEFA), FRF calculează: venituri nete din activitatea fotbalistică = venituri relevante − cheltuieli relevante. Nu e vorba exact despre rezultatul din situațiile financiare, întrucât veniturile relevante și cheltuielile relevante considerate de FRF pot diferi de cele contabile, însă ceea ce vedem în rapoartele financiare constituie un bun indiciu.
În cazul în care venitul net este negativ, deficitul cumulat pe trei exerciții financiare nu trebuie să depășească 10 milioane lei. Deficitul cumulat poate ajunge la 25 milioane de lei, dacă diferența peste 10 milioane este acoperită integral prin aporturi eligibile în perioada monitorizată (majorare de capital). Iată așadar o posibilă explicație pentru majorarea de capital de la Rapid, club cu deficit cumulat peste limita acceptată de FRF. Majorarea de capital se poate face fie prin aport al acționarului, fie prin transformarea unor împrumuturi în capital social. Vom vedea la următoarea raportare ce metodă au ales acționarii Rapidului (comunicatul clubului menționează “prin aportul acționarului majoritar”).
Cum și Dinamo se află într-o situație similară, e foarte probabil ca intenția anunțată de dl. Gățăianțu (transformarea împrumuturilor în capital social) să aibă aceeași cauză. Aportul de capital mărește lichiditatea clubului, în timp ce transformarea împrumuturilor în capital social întărește bilanțul, prin reducerea datoriilor și majorarea capitalurilor proprii. În ambele situații însă, în cazul Rapidului, dacă majorarea de capital (indiferent de metodă) este realizată doar de acționarul majoritar, asta conduce la diluarea participațiunii celuilalt acționar.
Aici, formula folosită este (salarii și beneficii + amortizarea transferurilor + costurile agenților)/ (venituri din exploatare + rezultatul net relevant din transferuri). Rezultatul nu trebuie să depășească 70%.
Amortizarea transferurilor înseamnă că din punct de vedere contabil, o sumă de transfer este recunoscută treptat (împărțită), pe perioada contractuală. Milionul cheltuit cu Jambor, de exemplu, se împarte în mod egal pe cei 5 ani de contract. În timp ce la numitor se ia în calcul rezultatul net din transferuri, nu suma brută încasată de club. În cazul lui Borza, de exemplu, din suma încasată de Rapid se scad sumele deja amortizate (din suma de achiziție) în cei 3 ani petrecuți la Rapid și suma de plată către Farul (conform procentelor păstrate).
La acest capitol, în cazul depășirii pragului de 70%, se impun restricții legate de sumele cheltuite pentru transferuri, scăderea fondului de salarii, sau necesitatea vânzării unor jucători. Este ceea ce dl. Angelescu menționa în intervențiile sale publice.
În acest sezon Petrolul a intrat în insolvență, iar CFR a depus dosarul pentru aprobarea deschiderii insolvenței. Insolvență, pe scurt, înseamnă că un club nu își mai poate onora obligațiile de plată. Însă acest lucru nu se întâmplă niciodată peste noapte, sau din cauza unui singur sezon de excese financiare, sau transferuri neinspirate. De aceea, pentru salvarea cluburilor și spre binele fotbalului, monitorizarea trebuie să “pună frână” într-o faza incipientă degradării financiare a situației cluburilor. Astfel încât ele să poată supraviețui, chiar cu rezultate sportive nesatisfăcătoare.
Petrolul este un club cu capital social de 1,300 de lei. Capitalul social reprezintă angajamentul acționarului pentru buna funcționare a clubului. Rapid, dacă tot am început cu acest exemplu, a ajuns în urma recentei majorări la 100 de milioane lei, iar Dinamo va crește la rândul sau semnificativ capitalul social. Asta înseamnă că acționarii își asumă erorile și le compensează prin aport propriu.
Să nu uităm – un club de fotbal este mai mult decât o simplă societate comercială. El reprezintă o comunitate construită în zeci (peste o sută în anumite cazuri) de ani și are un rol social care excede ideea de profit sau bilanț. De aceea responsabilitatea administrării cluburilor este cu atât mai mare. Iar misiunea de a le păstra sănătatea financiară (fără de care supraviețuirea este imposibilă) este una de maximă importanță.