În 2023, orice persoană dintr-un stat membru al Uniunii Europene poate solicita ștergerea datelor personale. Vorbim de un Regulamentul general privind protecția datelor impus încă din urmă cu 5 ani în spațiul comunitar.
În 2018, la Bruxelles a fost adoptat Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). La Articolul 17 din GDPR se prevede ”dreptul la ștergerea datelor”, similar dreptului recunoscut de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în temeiul vechii legi înlocuite de RGPD.
De notat că nu vorbim de un drept absolut. Asta înseamnă că nu funcționează în toate situațiile și în raport cu orice entitate către care am emis datele personale. Spre exemplu, un cetățean nu poate să meargă la starea civilă pentru a cere să-i fie eliminate datele din registre.
Există însă cazuri în care putem cere unor entități care ne prelucrează datele personale să ne uite. Mai exact, să ne șteargă datele personale pe care le stochează și utilizează. Acest lucru e valabil în unele situații.
Astfel, se întâmplă când datele cu caracter personal nu mai sunt necesare pentru îndeplinirea scopurilor pentru care au fost colectate sau prelucrate. De asemenea, un alt caz este acela în care am dat datele prin consimțământ (adică am fost întrebați dacă vrem să le furnizăm și am fost de acord) și ne retragem acordul, notează Avocatnet.ro.
Alte situații în care se aplică ștergerea datelor:
Dreptul de a fi uitat a fost adoptat în mai 2014 în Uniunea Europeană. Are la bază o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Forul european a stabilit că legislația UE privind protecția datelor le dă utilizatorilor dreptul de a solicita eliminarea anumitor rezultate pentru căutările făcute după numele unei persoane.
Această măsură dă dreptul persoanei vizate de a solicita ștergerea datelor personale din unităţile de stocare ale operatorului de date, de a opri diseminarea în continuare a datelor și, eventual, de a stopa prelucrarea datelor de către terți, notează iprotection.ro.
Condițiile de eliminare includ datele care nu mai sunt relevante în scopul iniţial pentru care au fost solicitate sau situaţiile în care persoanele își retrag consimțământul. Acest drept cere operatorilor să analizeze astfel de solicitări şi din perspectiva “interesului public pentru disponibilitatea datelor”.