Cum poți vedea în timp real adăposturile care îți pot salva viața în caz de război în România. Aplicația este gratuită

Puțini români știu că există instrumente online care indică exact unde se află cele mai apropiate adăposturi de protecție civilă. Într-un context internațional tot mai tensionat, autoritățile și organizațiile specializate pun la dispoziție hărți actualizate în timp real, care pot face diferența între siguranță și pericol în caz de conflict armat.

Harta interactivă cu adăposturile care îți pot salva viața în caz de război în România

În România există deja o hartă activă care arată, în timp real, unde se află adăposturile de protecție civilă, iar aceasta poate fi accesată direct din aplicația oficială a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Printr-o simplă filtrare în secțiunea „Adăposturi de protecție civilă”, utilizatorii pot vedea rapid punctele de interes din apropiere, grupate pe județe și zone.

La nivel național, sunt înregistrate 5.047 de adăposturi de protecție civilă, distribuite pe întreg teritoriul țării. Harta este dinamică și afișează atât locațiile exacte, cât și concentrarea acestora în funcție de regiune.

Din imaginile analizate de FANATIK se observă că Bucureștiul are cea mai mare densitate, cu 826 de adăposturi, fiind urmat de zona metropolitană și județul Ilfov, unde apar alte câteva sute de puncte marcate distinct. Capitala și împrejurimile sunt, astfel, cele mai bine acoperite la nivel național.

Digi24.ro

Cea mai rapidă și sănătoasă mâncare gătită acasă. Recomandări de la bucătari cu experiență

Digisport.ro

Ar fi o lovitură de proporții! Ce riscă Cristiano Bergodi, după scandalul uriaș făcut la CFR - U Cluj

Câte locații care să protejeze oamenii în caz de război se găsesc în Muntenia, Moldova și Transilvania

În sudul României, în special în județele din Muntenia, se remarcă un număr foarte mare de adăposturi, cu un nucleu care depășește 2.000 de locații într-o singură zonă extinsă. De asemenea, în județe precum Prahova, Argeș, Dâmbovița sau Giurgiu, harta indică sute de puncte active.

În Moldova, distribuția este echilibrată, cu județe care depășesc 200–300 de adăposturi. Un punct care iese în evidență se află aproape de granița cu Republica Moldova, în zona Ungheni, unde apar grupări consistente, aproximativ 168.

În Transilvania și vestul țării, harta arată o răspândire uniformă, cu valori cuprinse între câteva zeci și câteva sute de adăposturi pe județ, în timp ce în Dobrogea se disting județe cu peste 100 de locații, inclusiv în zona litoralului.

Raed Arafat, șeful DSU: „Ele trebuie să existe şi trebuie să crească numărul lor”

Despre această aplicație a menționat chiar Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), care a precizat că ea permite mărirea hărții, identificarea rapidă a celui mai apropiat adăpost, fiind, astfel, un instrument esențial în situații de urgență majoră.

Mai departe, în declarația sa, acesta pune accent pe faptul că subiectul adăposturilor de protecție civilă a devenit unul de interes public. Motiv pentru care autoritățile căută soluții și variante concrete pentru a extinde rețeaua existentă și pentru a valorifica spații care pot fi adaptate rapid în caz de nevoie.

„Pe aplicaţia DSU, dacă o descărcaţi, o să vedeţi că există acolo o hartă interactivă şi punctele interactive sunt adăposturile. Nu sunt suficiente. Nu sunt toate puse la punct. Există un raport pe asta. E de investit în ele. Nu toată lumea înţelege rolul important al acestor adăposturi şi faptul că ele trebuie să existe şi trebuie să crească numărul lor.

Noi lucrăm acum, e un proces de identificare a unor spaţii care pot fi folosite ca adăposturi, cum ar fi parcări subterane, spaţii subterane, care pot, în caz de, să fie folosite ca adăposturi. Dar mai e foarte mult de lucrat pe domeniul ăsta şi de dezvoltat”, a punctat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU)

Apărarea, finanțată peste 2% din PIB. Ce se știe despre bugetul pentru 2026

Deși, până în acest moment bugetul pentru anul 2026 nu este încă finalizat în cifre exacte, oficialii guvernamentali au făcut estimări privind nivelul alocărilor, suma vehiculată fiind de 10 miliarde euro.

Pentru anul 2025, bugetul de Apărare a fost aproximativ 8,7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 2,3% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit declarațiilor oficiale făcute în decursul anului trecut de către Sorin-Dan Moldovan, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale (MApN) și șef al Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale.

Estimări diferite în Guvern privind banii necesari

Referindu-se la bugetul pentru 2026, premierul Ilie Bolojan estima în luna septembrie a anului trecut că fondurile alocate vor rămâne în aceeași zonă ca anul 2025, situându-se „în jurul valorii de 2,3% din PIB”.

„Conform angajamentelor pe care ni le-am luat, va fi o creștere treptată… Cred că anul viitor vom fi undeva într-o zonă apropiată de ceea ce a fost anul acesta, de 2,3% din PIB”, a declarat șeful Guvernului.

Pe de altă parte, ministrul Apărării, Radu Miruță, anunța la finalul anului anterior că a cerut Guvernului o majorare a bugetului pentru Armată în 2026.

„Am trimis o solicitare pentru 2,7% din PIB, de văzut cât de mult încape în buget. Este o prioritate pentru România… Armata României are nevoie de investiții”, a spus el, subliniind că propunerea vine ca răspuns la nevoia de consolidare a capacităților de apărare.