Cum s-a ajuns la moarte de om în Craiova de la o nuntă între minori. Analiza sociologului Gelu Duminică. „Putem să zicem că sunt niște sălbatici”

Ce spune sociologul Gelu Duminică despre escaladarea violenței în cazul clanurilor din Craiova. Care sunt responsabilitățile instituțiilor statului în prevenirea și sancționarea acestor conflicte, mai ales atunci când sunt implicate căsătorii între minori?

Cum a degenerat o căsătorie aranjată între minori într-un conflict mortal între clanuri la Craiova

Un conflict violent între două clanuri din Craiova s-a soldat cu moartea unui bărbat și rănirea altor patru persoane, în urma unei altercații cu bâte, topoare și cuțite. Incidentul a avut loc sâmbătă, 13 septembrie 2025, pe bulevardul Nicolae Romanescu din Craiova.

Potrivit autorităților, trei persoane au fost reținute, iar patru victime au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. În urma cercetărilor, s-a stabilit că conflictul a fost declanșat de o căsătorie aranjată între doi minori, care a fost anulată ulterior.

De ce autoritățile tolerează mariajele timpurii în comunitățile de romi

Plecat de la acest incident, FANATIK l-a contactat pe Gelu Duminică, renumit sociolog cu experiență în studiul mediilor de etnie romă, care provine el însuși dintr-o familie cu rădăcini în această comunitate. Acesta critică tolerarea de către autorități a căsătoriilor între minori și admite că instituțiile statului ar trebui să intervină pentru respectarea legalității.

Digi24.ro

PNL somează PSD să pună capăt crizei politice. Reacția lui Sorin Grindeanu

„Ce avem în momentul de față clar este o ilegalitate. Clar că se încalcă toate legile cu aceste căsătorii între minori. Dar faptul că instituțiile statului le tolerează, din punctul meu de vedere, acolo e marea bubă.

Digisport.ro

”Furie la nivel mondial” după gestul făcut de româncele care au scris istorie la Londra! ”E podium? Incredibil”

În lege nu e nicăieră o virgulă în care să se spună: căsătoriile sunt permise de la 18 ani, excepție romii. Legea este una pentru toți. Faptul că autoritatea publică stă cu mâinile în sân și întoarce privirea de la aceste încălcări de la lege justificându-le într-un mod total ilegal, în percepția mea, acolo e marea problema”, a declarat sociologul Gelu Duminică, pentru FANATIK.

De la ce vârstă sunt permise nunțile în România și în ce condiții

În România, căsătoria este permisă în mod normal doar persoanelor care au împlinit 18 ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, conform prevederilor Codului Civil (art. 277 și următoarele).

Totuși, legea prevede o excepție strictă: instanța de tutelă poate autoriza căsătoria persoanelor cu vârste între 16 și 18 ani, dar numai în cazuri excepționale, cum ar fi sarcina, și cu consimțământul părinților sau al reprezentanților legali.

Orice căsătorie înainte de vârsta de 16 ani este considerată total ilegală și nu poate fi validată de nicio autoritate, indiferent de circumstanțe.

Cum influențează eficiența instituțiilor statului respectarea legii în comunități vulnerabile

Sociologul subliniază că respectarea legii depinde în primul rând de eficiența instituțiilor statului. El atrage atenția că, atâta timp cât autoritățile tolerează abaterile, oamenii vor continua să încalce regulile, indiferent de etnie.

„Omul, indiferent de etnie, o să continue să încalce legea atâta timp cât instituția nu-și face treaba în o aplica. Nu poți să te duci să le spui oamenilor să nu facă asta, ceea ce ONG-urile fac cu toate argumentele: dezvoltarea copilului, ilegalitatea drepturilor copilului, drepturile femei și așa mai departe, în momentul în care, dau un exemplu, ministrul de interne este nașul copilului.

La Craiova, că vă place sau nu vă place, oamenii aceea sunt considerați clanuri mafiote. Ei bine, pe ei o să-i vedeți în spatele primarului întotdeauna. Putem să ne uităm la ei și să zicem că sunt niște nenorociți, niște sălbatici. Educația se face și cu forța legii și cu prevenție”, a mai menționat Duminică.

Cum poate fi îmbunătățit accesul la educație pentru copiii de etnie romă

Copiii de etnie romă din România se confruntă cu dificultăți importante în accesul și finalizarea educației, ceea ce contribuie la menținerea excluziunii sociale și economice. Doar aproximativ 22% dintre aceștia urmează studii liceale, comparativ cu 80% dintre copiii din populația majoritară. În plus, doar 2% dintre romi au absolvit studii superioare, față de 16% dintre români.

Principalele provocări sunt legate de accesul limitat la școli, segregarea în anumite zone și migrarea temporară a familiilor, care afectează continuitatea educației. În România există peste 2.300 de comunități rome unde accesul la școală este restricționat și condițiile de trai sunt precare.

Ce fac autoritățile pentru a proteja drepturile minorilor și a preveni abaterile în comunitate

În continuare, Gelu Duminică evidențiază că nu există suficiente programe educative și mecanisme de supraveghere care să prevină încălcarea drepturilor copiilor. Și, mai mult, lipsa unei intervenții ferme contribuie la perpetuarea problemelor în comunitate.

„Câte campanii de prevenție a avut Direcția de Protecție a Copilului în acea zonă? Campanii adevărate, solide, pentru că acest lucru e o realitate de ceva vreme. Cum reaționează sistemul de asistență socială, astfel încât drepturile copilului într-o astfel de situație să fie respectate?

Legea spune clar că în momentul în care dreptul unui copil este susceptibil a fi încălcat, primul lucru pe care îl faci este să extragi copilul. După care vezi ce și cum, pentru că binele copilului e superior. Faptul că instituția statului, nu numai că nu-i extrage, ci și participă la paranghelie, spune multe”, a mai explicat sociologul, pentru FANATIK.

Cum sunt protejați copiii de etnie romă în Dolj și Craiova

În județul Dolj, există aproximativ 12.000 de copii de etnie romă care urmează o formă de învățământ, de la grădiniță până la liceu sau școală profesională. Cu toate acestea, accesul la educație al copiilor romi este influențat de factori precum sărăcia, marginalizarea socială și lipsa infrastructurii educaționale adecvate. De asemenea, în unele zone, segregarea școlară și discriminarea pot afecta participarea acestora la învățământul de calitate.

În ceea ce privește protecția copilului, nu există date publice detaliate privind numărul copiilor de etnie romă luați în custodie de autorități în județul Dolj sau în municipiul Craiova.

Cum ar trebui statul să intervină pentru a preveni căsătoriile ilegale între minori

Duminică este de părere că persoanele implicate în astfel de cazuri ar trebui arestate sau trase la răspundere, iar copiii protejați de lege. În paralel, autoritățile ar trebui să desfășoare campanii de prevenție în comunitățile predispuse acestor practici.

„Ceea ce se întâmplă în momentul de față cu aceste căsătorii între minori nu are nicio justificare legală și culturală. Ceea ce auziți că e cultura romilor, e o prostie fără margini și o justificare care n-are nicio legătură cu realitatea. Trăim într-un stat guvernat de legi, nu de cutume. Nu contează că e rom, că e nerom, că e turc, că e chinez. Legea e una pentru toți.

Bagă-l în istanță, decade-l din drepturi și i-ai copilul. Cine mai face ca el o s-o pățească. Punct. În paralel, te duci în comunitățile care sunt predispuse să facă chestiile astea, care apropo sunt doar 2%, și faci prevenție. Distrugem niște copii pentru că statul nu-și face treaba”, a mai afirmat Gelu Duminică.

Care sunt provocările educaționale ale copiilor de etnie romă în Dolj și Craiova

În județul Dolj, inclusiv în municipiul Craiova, educația copiilor de etnie romă se confruntă cu provocări semnificative. Conform unui raport al Inspectoratului Școlar Județean Dolj din anul școlar 2020-2021, în Craiova sunt înmatriculați în învățământul preuniversitar peste 2.000 de elevi, dintre care aproximativ 10% au părinții plecați în străinătate.

În ceea ce privește etnia, aproape 200 de copii sunt de etnie romă, dintre care doar jumătate și-au declarat etnia Primăria Craiova. Datele disponibile sugerează că, în Craiova, aproximativ 70-75% dintre copiii de etnie romă cu vârsta de școlarizare frecventează școala.

Cum poate autoritatea să intervină eficient în cazurile de nereguli, precum nunta cu muzica dată la maxim în centrul Bucureștiului

Duminică a făcut trimitere și la cazul nunții din centrul Bucureștiului, semnalat de Monica Tatoiu, evidențiind lipsa de implicare a autorităților.

„Cum a putut să facă nuntă cu muzica dată la maxim, în mijlocul Bucureștiului, că eu dacă fac asta în cartier la mine, vine poliția imediat?

De aceea spun, nu vă uitați la infractor. Marea problemă este cu instituția care trebuie să aplice legea și nu o aplică. Că dacă ar aplica-o, o dată, de două ori, de cinci ori, credeți-vă că numărul s-ar micșora”, mai spune, pentru FANATIK, specialistul.

Cum trebuie să intervină autoritățile pentru a aplica legea indiferent de etnie

Gelu Duminică subliniază că legea trebuie aplicată uniform, fără a ține cont de etnie. Toleranța față de încălcarea legii nu poate fi justificată prin apartenența la o comunitate, iar autoritățile trebuie să intervină ferm pentru ca cei care comit infracțiuni să răspundă conform legii.

„Din păcate, se tratează etnic ceea ce nu e etnic. Toleranța față de încălcarea legii și incapacitatea statului de a acționa în baza legii, care este biblia lor, nu e o chestie etnică. Niște oameni au comis o infracțiune. Aplică legea. Că tu vrei să vezi doar niște romi și justifici etnic, e o problemă.

Instituția statului care trebuie să mă păzească de infractor nu numai că nu mă păzește, ci îl protejezi. Du-i la pușcărie să stea cât zice legea să stea. Nu te uita că e rom, că e nerom, nu te interesează. Ai comis infracțiune? Îți asumi, că nu te-am obligat eu să o faci și nici nu te pot împiedica să n-o încalci”, încheie Duminică.