News

Cum s-a ales praful de rotativa guvernamentală. Profesorii, scoși țapi ispășitori pentru lăcomia politicienilor

Coaliția a anunțat oficial că rotativa guvernamentală se amână până după soluționarea crizei generate de către greva profesorilor.
26.05.2023 | 14:41
Cum sa ales praful de rotativa guvernamentala Profesorii scosi tapi ispasitori pentru lacomia politicienilor
Liderii coaliției s-au dovedit incapabili să respecte angajamentele luate unii față de ceilalți/ Foto: Inquam Photos - Cornel Putan
ADVERTISEMENT

Începând de vineri, România ar fi trebuit să aibă un nou prim-ministru, în urma unei schimbări care era reglementată strict încă din toamna anului 2021. Însă eșecul transferului postului de premier de la PNL la PSD este încă un exemplu al incapacității politicienilor români de a-și respecta cuvântul dat, astfel că după târguieli care au durat de la începutului lunii pe marginea unui acord care era clar, vinovații au fost scoși profesorii a căror grevă ar fi periclitat stabilitatea țării.

Un acord nerespectat de coaliție

Guvernul Ciucă a fost instalat prin votul Parlamentului în noiembrie 2021, pe baza unui acord intitulat „Coaliția Națională pentru România”, semnat de către liderii PNL, PSD și UDMR. Acordul prevedea, printre altele, și împărțirea portofoliilor între cele trei partide, cu o noutate absolută pentru România, anume rotația premierilor între principalele două partide, concomitent cu un schimb de ministere între liberali și social-democrați. Astfel, PNL urma să cedeze pe 25 mai 2023 funcția de premier PSD-ului, liberalii fiind „despăgubiți” cu funcția de vicepremier ocupată de PSD. Tot la rotativă, PSD urma să cedeze Ministerul Transporturilor la schimb cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar Finanțele pentru Justiție. În plus, PNL ar fi trebuit să primească Secretariatul General al Guvernului, cedând șefia Cancelariei primului-ministru.

ADVERTISEMENT

Teoretic, lucrurile erau clare, cele două partide având la dispoziție un an și jumătate să-și pregătească miniștrii pentru portofoliile pe care urmau să le primească la rotativă. Au avut timp suficient chiar și pentru evaluarea propriilor miniștri astfel încât să facă și o remaniere a miniștrilor neperformanți concomitent cu rotativa. Însă timpul a dovedit că acordul din 2021 a fost doar un armistițiu într-o luptă pentru înșfăcarea unei porții cât mai mari din osul guvernării.

Unul dintre motivele eșecului este nemulțumirea celor două partide mari față de reprezentarea la nivel guvernamental a UDMR. Practic, cei doi dulăi care trag fiecare de un capăt al ciolanului și-au dat seama că pekinezul care stă la mijloc mănâncă prea multă carne macră. Pericolul de a fi sfâșiată de către PNL și PSD a fost sesizat de mai multă vreme de către Uniune, ai căror lideri au repetat obsedant de mai multă vreme că UDMR nu este parte a rotativei, ceea ce implică faptul că portofoliile pe care le deține nu pot face obiectul vreunui schimb în viitorul guvern.

ADVERTISEMENT

Rotativa guvernamentală, spaima justificată a UDMR

Într-un interval de o lună, președintele UDMR Kelemen Hunor a spus de trei ori că formațiunea sa nu este parte a schimbului de ministere ce urma să fie făcută între celelalte partide de guvernământ, astfel că Uniunea ar trebui să-și păstreze portofoliile și în guvernul condus de un premier PSD:

  • Problema e foarte simplă – există un acord în care, în rotativă, noi nu suntem părţi. UDMR nu este parte în rotativă în niciun fel. Deci eu nu vreau să mă bag în rotativă, când eu nu sunt parte a rotativei. Nu are cum să implice şi UDMR, pentru că există un acord în care noi nu suntem parte. Ei dacă respectă acordul semnat, atunci se închide totul în cinci zile.” (6 ianuarie)
  • Deci, din punctul nostru de vedere, se va întâmpla şi dacă se întâmplă, aşa cum scrie în protocol, se face în câteva zile fără niciun mare tam-tam (…) Înţelegerea nu se referă la portofoliile deţinute sau conduse de UDMR, nici nu se referă la UDMR, deci n-are treabă UDMR-ul decât să spunem că este o înţelegere care trebuie respectată.” (20 ianuarie)
  • Ei au semnat în 2021, PNL şi PSD, şi noi nu am făcut parte din această rotativă, cum nu suntem parte nici în ceea ce priveşte premierul, nu suntem parte nici în ceea ce priveşte ministerele. Este o înţelegere între cele două partide: PSD, PNL. Noi ştiam de această înţelegere, am participat la discuţii, dar, cum nu ne priveşte, nu ne privea nici atunci.” (6 februarie)
ADVERTISEMENT

La acea vreme, Kelemen avea deja motive să se teamă după ce doi lideri de organizații județene ale PNL, Adrian Cozma (Satu Mare) și Eugen Pîrvulescu (Teleorman), ceruseră scoaterea UDMR de la guvernare pe motiv că Uniunea nu a fost suficient de reverențioasă cu ocazia Zilei Naționale, mai ales că liderul deputaților săi, Csoma Botond a făcut în plenul Parlamentului o declarație care înfuriat atât opoziția naționalistă, cât și celelalte partide de guvernământ: „Liderii politici și religioși ai românilor ardeleni știau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci și unguresc, săsesc și evreiesc.

Discuțiile din coaliție din ultima lună au arătat că nemulțumirile față de UDMR ale unor liberali nu aveau drept cauză drept un patriotism ofensat. Până la urmă, vrând-nevrând, UDMR s-a trezit parte a rotativei. Inițial, informațiile pe surse din presă după care PNL ar fi vrut Ministerul Mediului l-au determinat pe Csoma Botond să amenințe cu ieșirea Uniunii de la guvernare. Numai că scenariul nu i-a speriat prea tare pe cei de la PNL și PSD, scenariul fiind luat în calcul în mai multe întâlniri bilaterale. Astfel că, în pofida nemulțumirii, UDMR a trebuit să accepte posibilitatea de a renunța la bănosul portofoliu al Dezvoltării la schimbul celui al Investițiilor și Proiectelor Europene.

ADVERTISEMENT

Boloș lăudat pentru scaunul lui Grindeanu

Al doilea motiv pentru care rotativa nu a mai avut loc este că nici PSD nu a mai vrut să respecte integral acordul din 2021, miza fiind Ministerul Transporturilor, la care Sorin Grindeanu ar fi trebuit să renunțe cu ocazia rotativei. Marcel Ci0lacu a avansat scenariul ca Transporturile să rămână la PSD și Proiectele Europene la PNL încă din noiembrie 2022, afirmație care a fost reiterată și de alți social-democrați, fiind invocat inclusiv motivul înduioșător că Marcel Boloș ar face o treabă foarte bună la MIPE, la fel de bună ca cea a lui Grindeanu la Transporturi. „Există un principiu în acest sens şi în sport: nu schimbi jucătorii care performează”, spunea secretarul general al PSD Paul Stănescu, la finele lui februarie. Boloș a devenit peste noapte cel mai lăudat dintre liberali de către PSD, o dovadă fiind și declarația din aprilie a liderului deputaților social-democrați, Alfred Simonis: „E foarte important că la cele două ministere care ar putea fi în discuţie, Ministerul Transporturilor şi MIPE, unde e domnul Boloş ministru, sunt doi miniştri foarte buni, care își fac fiecare treaba pe segmentul pe care îl gestionează.

Puși în fața perspectivei de a nu mai primi Transporturile, liberalii au pus ochii pe Ministerul Dezvoltării, instituție prin care trec fondurile către aleșii locali din țară, ca o modalitate de compensare. Toate aceste schimbări de poziție a făcut ca pregătirea rotativei să se facă prin nesfârșite runde de negocieri care au avut loc în luna mai, cu mult peste cele 5 zile pe care le avansa Kelemen Hunor, bazându-se pe faptul că procedura parlamentară prin care un guvern este înlocuit de altul se poate face în acest interval, cu condiția să existe un acord politic clar.

La întâlnirea de duminică dintre premierul Nicolae Ciucă și sindicaliștii din educație, primul le-a reproșat acestora din urmă că au demarat greva „în cel mai prost moment” întrucât un asemenea demers făcut în perioada în care se schimbă guvernul creează instabilitate. Numai că această declarație venea la capătul a trei săptămâni de negocieri nefinalizate între cele trei partide de guvernământ. De asemenea, Ministerul Educației nu face parte din rotativă și nici nu a fost revendicat de la PNL de către PSD sau UDMR astfel, că ministrul putea să negocieze inclusiv în timpul schimbării de guvern.

ADVERTISEMENT