Ultimul raport de audit al Curții de Conturi privind situația financiară de la Ministerul Transporturilor, publicat săptămâna aceasta pe site-ul instituției, subliniază că instituția condusă de Sorin Grindeanu nu a respectat prevederile ordonanței privind guvernarea corporativă. Mai exact, în șase companii aflate în subordinea ministerului, nu a fost organizată procedura de selecție a membrilor Consiliilor de Administrație, conducerea acestora fiind asigurată de administratori și directori generali numiți provizoriu. Printre acestea se numără și Rofersped SA, companie unde acționar majoritar este CFR Marfă, companie deținută în totalitate de statul român prin Ministerul Transporturilor.
Rofersped SA, una din companiile deținute de statul român mai puțin cunoscute, oferă servicii de consultanță și transporturi logistice. Compania oferă servicii de transport marfă pe calea ferată, logistică integrată – transport rutier + feroviar, organizarea de transporturi, etc., fiind pe piață de aproape 30 de ani.
În anul 2023, ultimul an pentru care există date financiare oficiale, compania a avut un profit net de doar 4.890 lei, adică mai puțin de o mie de euro. Asta în contextul în care societatea a avut o cifră de afaceri de peste 86 de milioane lei. Raportat la anul precedent, scăderea în activitatea economică a firmei este evidentă, în condițiile în care în 2022, profitul net era de 3,89 milioane la venituri totale de peste 134 de milioane.
De altfel, compania a fost pe pierdere în urmă cu 15 ani, în anul 2009 înregistra pierderi de aproape un milion de lei, însă de atunci a fost pe plus mereu, cu un profit de peste două milioane în fiecare an începând cu anul 2014.
Mai mult această scădere vine în contextul în care compania și-a redus numărul de angajați și cheltuielile. În privința personalului, scăderea a fost cu o treime, numărul mediu de salariați scăzând de la 96 la 63, compania având la finalul anului 2023 doar 57 de angajați. În consecință, cheltuielile cu personalul s-au redus de la 10,6 milioane la aproape 8 milioane.
Pentru anul 2024 nu există încă date publice, însă avem estimările făcute pentru anul trecut odată cu aprobarea bugetului companiei. Veniturile totale ale companiei erau preconizate să scadă în continuare, cu 38%, până la 53,13 de milioane lei. Cheltuielile fuseseră programate la 53,07 milioane, deci profitul companiei era estimat să fie, din nou, sub 10.000 lei.
Asta în condițiile în care cheltuielile de personal erau estimate să scadă în continuare, cu peste 30%, la doar 6,4 milioane lei. Compania avea prevăzute bonusuri de 433.000 lei, în scădere cu aproape 60% față de anul precedent. Cheltuielile aferente indemnizațiilor conducerii erau bugetate la 564.000 lei, din care 225.000 lei indemnizația directorului general, și 338.000 lei, pentru consiliul de administrație.
Rezultatele financiare slabe ale companiei sunt corelate cu schimbarea conducerii companiei. În vara anului 2022, în locul vechiului director general este numit Sorin Gabriel Batalu, cel care în ultimii șase ani ocupase funcția de director comercial în cadrul companiei.
De altfel, cariera sa în cadrul companiei a început în anul 2012, din poziția de analist servicii clienți. La Rofersped SA acesta a venit de la compania mamă, CFR Marfă, unde lucrase 13 ani, întâi ca inginer și dispecer circulație și apoi ca șef la departamentul de vânzări. Strict legal, acesta a fost numit în funcția de director general provizoriu, fiindu-i stabilită o indemnizație lunară de 18.804 lei, brut. Ultima oară mandatul acestuia a fost prelungit în luna septembrie, pentru o perioadă de maxim șapte luni.
O altă schimbare importantă în același an are loc și la nivelul Consiliului de Administrație. Simplu administrator al companiei încă din 2018, în octombrie 2022, este ales președinte al Consiliului de Administrație al Rofersped SA, Ștefăniță Munteanu. Consilier județean PSD la Buzău, cu câteva luni înainte acesta fusese numit director general executiv (sau președinte al Directoratului) al Transelectrica, companie strategică ce gestionează infrastructura energetică a țării.
Deși făcea parte din Directoratul Transelectrica din 2021, numirea sa în fruntea companiei, a reprezentat o adevărată surpriză în condițiile în care nu era cunoscut ca un manager de top în domeniu. Mai mult, așa cum FANATIK a scris la vremea respectivă, experiența cu care se lăuda acesta consta în două mici firme personale, pe care le-a dus în pragul falimentului, salvate însă de o avalanșă de contracte publice venite după ce a devenit consilier județean. O partea a presei a scris că acesta ar fi finul premierului Marcel Ciolacu.
Indemnizația de administrator al Rofersped SA a fost de 36.000 lei, însă ea pălește în comparație cu indemnizația primită de la Transelectrica, peste 427.000 lei în anul 2023. Numirea sa provizorie la conducerea Transelectrica în aprilie 2023 avea să devină permanentă în octombrie 2024.
Din CA-ul companiei de stat mai fac parte alți patru administratori, toți cu experiență de lucru în cadrul CFR Marfă. Este vorba de Florin Viorel Bria, în prezent analist serviciu clienți în cadrul CFR Marfă. Cea mai mare parte a carierei a lucrat la stația de la Roșiorii de Vede, unde între 2005 și 2017, a fost șef stație marfă și șef stație adjunct.
Robert Răzvan Dobre este director în cadrul Ministerul Transporturilor, unde conduce direcția de investiții strategice. Conferențiar la Facultatea de Geografie a UB, acesta are o primă colaborare cu Ministerul Transporturilor în anul 2014 în calitate de expert, urmată apoi de o serie de funcții precum președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară. În prezent este și președinte al Consiliului de Administrație al CN Administrația Porturilor Dunării Maritime.
Ionuț Costea, cel de-la patrulea administrator este un economist, ultima oară la administrarea unei firme din Galați, iar cel de-al cincilea administrator este Nicolae Mugurel Tănăsuică, în prezent consilier al directorului general al CFR Marfă. Cadru universitar la Politehnică, fost șef-serviciu în cadrul CFR Marfă, acesta și-a început cariera la CNCFR în anul 1992 ca programator, pentru care a elaborat programul aplicației „Mersul trenurilor de călători”, versiune disponibilă pe dischetă în 1996.
Săptămâna aceasta, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a declarat că ultima tranșă de plată din PNRR a fost blocată de către Comisia Europeană din cauza lipsei reformelor în cazul pensiilor speciale, plus numirile cu probleme la mai multe companii din energie. „Acolo, din ce avem ca şi numiri în consiliile de administraţie pentru trei companii, astăzi Comisia Europeană a reţinut şi a suspendat 400 de milioane de euro pentru neîndeplinirea acestui jalon”, a spus Boloș.
Într-un raport de audit pe anul 2023, publicat în 15 ianuarie, Curtea de Conturi subliniază că la Ministerul Transporturilor sunt șase companii unde conducerile sunt încă provizorii. „Ca urmare a monitorizării ineficiente și nedispunerii măsurilor legale privind inițierea/declanșarea procedurilor de selecție în concordanță cu dispozițiile OUG nr. 109/20011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, conducerea acestora a fost asigurată preponderent de administratori și directori generali numiți provizoriu”, se arată în raportul Curții.
Pe lângă Rofersped SA, alte companii aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, unde nu a existat o procedură de selecție pentru funcțiile de director general și de membri ai CA-urilor sunt CN „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța, CN „Administrația Porturilor Dunării Maritime” SA, Telecomunicații CFR SA, Regia Autonomă „Administrația Canalului Navigabil Bega” Timiș, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A.