Cum s-a răfuit Dinu Iancu Sălăjanu cu un afacerist într-o ședință a Consiliului Județean. Ce acuzații grave a lansat și ce decizie surprinzătoare s-a luat în dosar

Dinu Iancu Sălăjanu (56 de ani), președintele Consiliului Județean Sălaj și cântăreț de muzică populară, este acuzat de procurorii DNA că ar fi influențat atribuirea unor contracte publice pentru proiectare ori construcție de drumuri, prin plasarea în comisiile de evaluare a ofertelor a unor experți părtinitori, unii dintre aceștia fiind interpuși direcți ai firmelor care doreau să câștige licitații. Procurorii anchetează comiterea mai multor infracțiuni, printre care abuz în serviciu și dare și luare de mită. Sălăjanu și doi subalterni au fost puși sub control judiciar 60 de zile, iar DNA i-a interzis să își mai exercite atribuțiile de președinte al CJ Sălaj.

Lui Dinu Iancu Sălăjanu i s-au solicitat daune morale

Numele lui Dinu Iancu Sălăjanu figurează ca pârât într-un dosar înregistrat pe 12 martie 2025 la Judecătoria Zalău, în timp ce reclamanți sunt un om de afaceri, medicul Petru Ciobanca (71 de ani), și firma sa, Salvosan Ciobanca SRL, prin care se desfășoară activitatea unor policlinici din Zalău și Cluj-Napoca. În dosar se arată că Petru Ciobanca și firma sa au solicitat angajarea răspunderii civile delictuale a lui Dinu Iancu Sălăjanu privitoare la atingerea drepturilor nepatrimoniale şi obligarea acestuia la plata sumei de 2 lei cu titlu de daune morale, prezentarea unor scuze publice față de reclamanți printr-o declarație oficială.

S-a specificat că în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Sălaj din data de 26.02.2025, președintele acestei instituții, Dinu Iancu Sălăjanu, a făcut o serie de afirmații care conturează o atitudine ostilă față de activitatea firmei Salvosan Ciobanca SRL, o societate medicală de interes public, recunoscută pentru furnizarea de servicii esențiale de imagistică medicală, se arată în dosarul consultat de FANATIK. Reclamanții au menționat că o faptă ilicită ar fi aceea că prin susținerea într-o ședință publică a CJ Sălaj a unor acuze și pretinderi grave ce aduc atingere drepturilor nepatrimoniale, respectiv aprecierea, credibilitatea, prestigiului și dreptului la imagine publică, dar totodată și a onoarei, demnității și vieții private.

S-a precizat că reclamanta este un operator medical de referință, care furnizează servicii de imagistică medicală prin RMN, având contracte de prestări servicii cu numeroase unități sanitare, mii de pacienți beneficiază de investigații imagistice esențiale pentru diagnosticarea și tratamentul unor afecțiuni grave. S-a arătat că afirmațiile făcute în cadrul ședinței CJ Sălaj demonstrează nu doar o lipsă de imparțialitate și obiectivitate, dar și o intenție clară de a prejudicia activitatea subscrisei prin discreditare publică.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

În dosar se arată că, în cadrul şedinţei din data de 26.02.2025, președintele Dinu Iancu Sălăjanu a făcut mai multe afirmații defăimătoare și neîntemeiate juridic, printre care: recunoașterea existenței unei probleme juridice nerezolvate, plasând întreaga vină asupra unor „interese personale” și insinuând că demersurile reclamantei persoană juridică sunt motivate de beneficii individuale; afirmația că există un litigiu cu ”o firmă care a construit ilegal pe terenul Consiliului Județean”, deși disputa juridică este una complexă, rezultat al unei culpe ce nu poate fi atribuită exclusiv reclamantei persoană juridică, în condițiile în care autoritatea publică în discuție nu a gestionat corespunzător regimul juridic al imobilului.

Digisport.ro

O zi până la nunta anului în România! Mireasa și-a pregătit 4 rochii. Cununia religioasă, pe ponton

Afaceristul a spus că Sălăjanu l-a calificat indirect ca infractor

O altă declarație a lui Sălăjanu, conform căreia „unii oameni care au fost privilegiați în timp, când sunt puși să respecte legea, mai au și anticorpi și încearcă marea cu degetul”, a sugerat că reclamantul persoană fizică ar fi beneficiat în trecut de tratament preferențial și că încearcă să eludeze legea; calificarea indirectă a fondatorului reclamantei persoană juridică drept infractor, deși acesta a fost primul care a introdus RMN-ul în județul Sălaj, contribuind semnificativ la dezvoltarea serviciilor medicale de imagistică. În concluzie, s-a arătat că, prin afirmațiile sale, președintele CJ Sălaj a depășit limitele unui discurs administrativ și a acționat în mod deliberat împotriva interesului public, afectând grav activitatea unui furnizor esențial de servicii medicale.

Reclamanții au specificat că formulările utilizate, prin referirea la presupuse „favorizări” și „anticorpi împotriva respectării legii”, au transmis opiniei publice o dublă insinuare: pe de o parte, că ar fi beneficiat de tratament preferențial în mod nelegal, iar pe de altă parte, că instituțiile statului ar fi permis astfel de favorizări, ceea ce constituie o contestare implicită a respectării principiilor de legalitate și echitate care guvernează administrația publică și justiția. Ei au arătat că, prin urmare, s-a creat un precedent periculos în ceea ce privește modul în care se raportează autoritățile publice la persoanele fizice și juridice, afectând inclusiv încrederea societății în actul administrativ și în funcționarea statului de drept. Mai mult, aceste afirmații false, reprezintă o ingerință gravă față de reputația profesională, prin aceste afirmații neadevărate, tinzându-se a se crea în rândul publicului ideea că reclamantul persoană fizică ar fi comis o serie de ilegalități, generându-se o aversiune ce poate să afecteze real imaginea profesională actuală și viitoare a ambilor reclamanţi.

Dinu Iancu Sălăjanu a menționat că o simplă lecturare a opiniilor exprimate de aleșii locali, membrii ai CJ Sălaj ori a autorității executive a administrației publice locale – Președintele CJ Sălaj, conferă claritate opiniilor exprimate și o realitate a opiniilor diametral opusă manierei tendențioase de evocare a ”pretinsului fapt ilicit” a cărei constatare se solicită de către reclamanți. Sălăjanu a specificat că scoaterea tendențioasă din contextul opiniilor a unor expresii sau/și formulări în scopul completării acestora cu date și formule neutilizate, ca fundament al pretinsei ”afectări nepatrimoniale” suferite de reclamantul Petru Ciobanca, nu pot suplini inexistența conținutului ”faptei ilicite”. Pe de altă parte, lipsa calității de ”persoană umană” a reclamantei societate comercială, atrage inadmisibilitatea demersului procedural al acesteia, cu consecința respingerii tuturor actelor și mijloacelor procedurale efectuate de aceasta și soluționarea cauzei fără luarea acestora în considerare, întrucât obiectul cauzei nu este constituit din ”creația științifică, artistică, literară sau tehnică”.

Judecătoria Zalău și-a declinat competența în procesul dintre afacerist și Dinu Iancu Sălăjanu

S-a mai specificat că condițiile răspunderii civile pentru fapta proprie instituite de art. 1357 din Codul civil nu sunt întrunite, în principal datorită lipsei utilizării elementelor de determinare în concret a unor persoane fizice sau juridice, cu atât mai mult a numelui reclamantului de rândul 1, aspect ce atrage inexistența vreunei prezumtive ”fapte ilicite” și a vreunui ”prezumtiv prejudiciu nepatrimonial” suferit de reclamantul de rândul l, cu atât mai mult cu cât ”discursul” consemnat în procesul-verbal al ședinței conține elementele concrete ale unui ”discurs administrativ”, denumire atribuită de reclamanți, bazat pe demersurile judiciare, procedurale și administrative demarate în scopul protejării proprietății publice.

Aceste demersuri au fost generate de conduita neconformă prevederilor legale a reclamanților, concretizată în ignorarea și încălcarea cu bună știință a dreptului de proprietate publică. Sălăjanu a mai arătat că lecturarea susținerilor aleșilor locali consemnate în procesul-verbal al ședinței CJ Sălaj din 26.02.2025 ar conduce la constatarea inexistenței vreunei fapte ilicite ”săvârșite” ”cu vinovăție”, întrucât toate elementele conținute de ”discursul administrativ” conferă protecție tuturor eventualelor persoane aflate în situații similare sau identice, prin lipsa identificării în concret a acestora, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Reclamanții au susținut că, referitor la excepția inadmisibilității întemeiată pe art. 207 Cod administrativ, s-a apreciat că aceasta este nefondată, imunitatea instituită de legiuitor fiind una de strictă interpretare, limitată exclusiv la opiniile cu caracter politic exprimate în exercitarea mandatului. Or, în prezenta cauză nu sunt vizate opinii politice, ci afirmații și acuze cu caracter personal, de natură să lezeze imaginea și demnitatea reclamanţilor, neputând fi subsumate noțiunii de „opinii politice” și, prin urmare, nu beneficiază de protecția oferită de art. 207 Cod administrativ. Pe 11 noiembrie 2025, Judecătoria Zalău a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii civile, astfel că dosarul a ajuns la Tribunalul Sălaj, unde a fost înregistrat pe 21 noiembrie 2025. Următorul termen din dosar este programat pentru 26 mai 2026.