Cum s-a schimbat Bucureștiul după cutremurul din 1977. Nicolae Ceaușescu a avut mâna liberă să facă pe arhitectul în Capitală

La 4 martie 1877, la ora 21:22, s-a înregistrat ultimul mare cutremur din România. Seismul a înregistrat 7,4 de grade pe scara Richter iar Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș din cauza acestui seism. Nu mai puțin de 1.578 de oameni au murit în urma cutremurului, cu alți 11.323 de răniți, în timp ce 35.169 de locuințe au fost afectate în urma puternicului cutremur. În anii ce au urmat, arhitectura capitalei avea să fie reclădită sau, în funcție de părerile personale, să devină o victimă colaterală a cutremurului, după ce Nicolae Ceaușescu a decis să se implice personal în reclădirea Bucureștiului.

Cum s-a modificat Bucureștiul după cutremurul din 4 martie

33 de blocuri și 117 case s-au prăbușit în București în urma seismului de acum 43 de ani, iar Nicolae Ceaușescu a avut cu această ocazie oportunitatea de a remodela Capitala după felul în care și-a dorit el.

Astfel, Nicolae Ceaușescu a chemat o întâlnire pe 14 martie la Palatul Regal unde s-a făcut o consfătuire pentru reconstrucția Capitalei. Aveau să urmeze aproape 20 de ani de șantiere pentru a se ridica Bulevardul Victoriei Socialiste și Casa Poporului, pe care noi astăzi le cunoaștem drept Bulevardul Unirii și Palatul Parlamentului.

Din pricina sistematizării propuse de Nicolae Ceaușescu, trauma adusă vechiului București a fost imensă. Cartierul „Uranus” a dispărut de-a întregul. Nu mai puțin de 8.632 de case au fost demolate pentru a face loc proiectelor lui Ceaușescu. De asemenea, au fost demolate și 32 de biserici.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Cum domina Ceaușescu discuțiile cu arhitecții Bucureștiului

Într-un interviu acordat rfi.ro, arhitectul Alexandru Budișteanu a povestit cum a ajuns să fie el cel care a condus reconstrucția capitalei și a explicat viziunea fostului dictator:

„El știa că vrea ca totul să fie cât mai grandios. La ora actuală, Bucureștiul are niște clădiri mari și niște mari artere mulțumită lui. Nu ar fi fost dacă nu era el. Din punct de vedere economic, mai economicos era să dezvolți orașul așa cum era, nu să deschizi niște bulevarde cu demolări și cu mari sacrificii”.

Întrebat dacă puteai să îl contrazici pe Ceaușescu, fostul arhitect șef al Capitalei s-a arătat destul de sceptic. Mai mult, Budișteanu a povestit că liderul comunist era conștient că va provoca suferință bucureștenilor:

„El știa perfect ce face, dar a zis că merită, că acesta este prețul, iar Bucureștiul rămâne așa cum vrea el. Trebuiau să fie toate soluțiile lui și niciodată pentru că ar fi greșit ceva, ci pentru că una era mai bună decât cealaltă. Dacă îl convingeai că o variantă este mai bună, devenea a lui și atunci se făcea”.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Astfel, 42.869 de oameni au fost „relocați” la bloc din casele lor dărâmate în zona Casei Poporului și bulevardului „Victoria Socialismului”. În 2006, specialiștii estimau construcția Casei Poporului la 3 miliarde de euro. Însă costurile suferinței umane produse de modelul urban impus de Ceaușescu rămâne inestimabil.