Cum s-a trăit revenirea Sucevei în Liga 2. Puhoi de oameni pe bătrânul Areni, cozi interminabile la bere și Petre Grigoraş, „cel mai tare din oraș”

Fotbalul de Liga 2 a revenit la Suceava după aproape un deceniu. Cetatea a debutat în noul sezon pe teren propriu, în fața a câtorva mii de oameni care au îndurat căldura pe bătrânul stadion Areni.

Eşec pentru Cetatea Suceava la debutul în Liga 2. Chiajna a stricat sărbătoarea de pe Areni

Concordia Chiajna a fost, însă, echipa mai bună. Formația care ani la rând a cochetat cu fotbalul de primă ligă și-a făcut rapid meciul ușor. Mihai Bălașa, fundașul cu trecut la FCSB, a deschis scorul, iar Carrasco a dublat avantajul.

După pauză, Petre Grigoraș a schimbat sistemul, iar Cetatea a început să miște. Atacurile au avut tot mai multă logică, iar Gabriel David a redus din diferență. Bucovinenii au forțat egalarea, însă aceasta nu a mai venit. Până la final, Chiajna a mai înscris un gol.

Cetatea, una dintre puținele echipe din Liga a II-a cu drept de promovare, pare să mai aibă mult de lucru până să se poată gândi la SuperLigă. Jucătorii suceveni au arătat prea puțin în meciul de debut al noului sezon. Petre Grigoraș are un lot subțire și așteaptă întăriri din partea conducerii.

Digi24.ro

Reacția neașteptată a singurului partidul de opoziţie din Rusia după ce văduva lui Navalnîi i-a îndemnat pe ruși să-l voteze

Organizarea la Suceava e încă de Liga 3

Clubul a pus biletele în vânzare cu câteva zile înaintea meciului cu Chiajna: 30 de lei la tribuna oficială, 25 de lei la tribuna I și în Family Zone, 20 de lei la tribuna a II-a și 15 lei la cele două peluze. Copiii sub 14 ani au avut acces gratuit. În dimineața zilei meciului, în fața stadionului Areni s-a format o coadă uriașă. Sute de oameni s-au înghesuit pentru a vedea pe viu primul meci al sezonului. Au existat și probleme cu scannerele de la porțile de acces. Unul dintre polițiști i-a transmis unui oficial al Cetății că dispozitivele s-au defectat, iar străzile din preajma stadionului s-au aglomerat.

Digisport.ro

Lovitură de teatru, cu o zi înainte de nuntă: Cristiano Ronaldo și Georgina Rodriguez!

Atmosfera din tribune a fost una vie. Cei aproximativ 5.000 de suporteri și-au susținut echipa locală, care, din păcate pentru ei, nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor. Ambele tribune au fost pline ochi, însă peluzele, pe care sunt în continuare doar gradene din beton, au fost aproape goale.

Entuziasmul nu a apărut peste noapte. Pe 23 mai, la ultimul meci din play-off-ul Ligii a III-a, peste 6.000 de spectatori au umplut stadionul Areni, o asistență mai mare chiar decât la meciul de retragere al lui Dorin Goian din vara precedentă. Atunci, Cetatea a învins-o cu 4-0 pe Sepsi OSK II și a demonstrat că orașul încă respiră fotbal.

Primele beri în tribune după aproape două decenii

Meciul cu Concordia Chiajna a fost și primul disputat la Suceava sub incidența noii legislații. Legea nr. 154/2026, cunoscută drept „Legea Paraschiv”, adoptată de Camera Deputaților pe 30 iunie și promulgată de președintele Nicușor Dan, a intrat în vigoare la 23 iulie. Pentru prima dată după aproape două decenii de interdicție, suporterii au putut cumpăra și consuma în stadion bere cu o concentrație alcoolică de până la 5,5%.

Totuși, organizarea a fost una de Liga a III-a. Suporterii care și-au dorit o bere rece au avut de așteptat aproape jumătate de oră la coadă pentru un pahar. Doar trei standuri au fost amplasat în zona stadionului, iar cozile interminabile le-au pus răbdarea la încercare fanilor. Prețurile au fost însă foarte accesibile. Un pahar de 400 ml de bere cu alcool sau de bere de casă, extrem de populară în Bucovina, a costat doar 10 lei, mai ieftin decât la majoritatea teraselor.

Petre Grigoraș, antrenorul pe care Suceava l-a adoptat

Petre Grigoraș nu este din Suceava. S-a născut pe 15 noiembrie 1964, la Poduri, în județul Bacău. Totuși, orașul l-a adoptat de mult timp. Grigoraș a fost ani la rând unul dintre cei mai apreciați antrenori din fotbalul românesc. A câștigat Cupa Intertoto cu Oțelul Galați, în 2007, performanță care l-a făcut celebru. La Pandurii Târgu Jiu a preluat o echipă aflată pe ultimul loc și a transformat-o în vicecampioana României în sezonul 2012-2013, lansând jucători precum Vlad Chiricheș, Mihai Pintilii, Alexandru Maxim și Dan Nistor. De-a lungul carierei a mai pregătit CFR Cluj, ASA Târgu Mureș și Poli Timișoara.

Legătura lui Grigoraș cu Suceava este însă mai veche decât pare. A cunoscut presiunea tribunelor de pe Areni ca adversar, în perioada de glorie a Forestei, când stadionul era neîncăpător. În septembrie 2019 a devenit antrenorul Forestei și a dus echipa până în optimile Cupei României. Acolo a retrăit simbolic episodul din anul 2000: Foresta a fost eliminată de Dinamo, 0-4, în Cupa României, pe un stadion iluminat de o nocturnă mobilă, deoarece Areni nu dispunea de o instalație proprie.

Grigoraș a revenit la Suceava în decembrie 2025, de această dată pe banca Cetății. La 61 de ani este cel mai vârstnic antrenor din Liga a II-a în acest sezon. A condus echipa din Liga a IV-a până în Liga a II-a în numai doi ani și a repetat de fiecare dată același mesaj: Suceava merită fotbal mare și un stadion plin la fiecare meci.

Lunga istorie a fotbalului sucevean

Deși Suceava nu a avut niciodată o echipă care să se lupte pentru trofee în România, istoria fotbalului local este una cel puțin interesantă. Totul a început în 1932, odată cu înființarea Cetății Suceava, echipă botezată după Cetatea de Scaun a orașului. A evoluat în Campionatul Ligii de Est, apoi în Divizia C. A urmat războiul, iar regimul comunist a impus modelul sportiv sovietic. Echipa a fost absorbită de CFR Ițcani. În 1950 a apărut Spartac Burdujeni, formație care a promovat în Divizia B în 1954. Trei ani mai târziu, în 1957, echipa a fost mutată la Suceava și redenumită Progresul Suceava. Momentul a fost considerat o renaștere a fotbalului local. Au urmat decenii în care numele clubului s-a schimbat de mai multe ori: Victoria, Dinamo, Viitorul sau Chimia Suceava.

Pe 19 iulie 1972 s-a înființat Clubul Sportiv Municipal Suceava, care a reunit mai multe secții sportive, inclusiv fotbalul. CSM Suceava a atins apogeul în 1987, când a promovat în Divizia A. Au urmat retrogradarea și, în 1993, o nouă schimbare de identitate: Bucovina Suceava. În 1997, Foresta Fălticeni s-a mutat pe stadionul Areni, iar fotbalul sucevean a intrat sub o nouă siglă, cea care avea să rămână cea mai iubită dintre toate: Foresta Suceava. A urmat însă declinul. „Pădurarii”, cum erau porecliți galben-verzii, s-au desființat în 2024 din cauza problemelor financiare și a datoriilor acumulate.

În vara lui 2024, fotbalul sucevean s-a strâns din nou în jurul unui proiect comun. Autorități locale, foști jucători și oameni de sport au pus bazele CSM Cetatea 1932 Suceava. În primul sezon, noua echipă a câștigat Liga a IV-a și barajul de promovare cu AS Bârsănești. Astăzi, formația evoluează în Liga a II-a și se numără printre puținele cluburi din eșalonul secund care au drept de promovare în SuperLigă.

Stadionul care l-a văzut pe Ceaușescu

Areni a fost inaugurat în 1963, fiind construit prin muncă patriotică, sub denumirea de Stadionul Municipal. A fost extins în perioada 1976-1977 prin construirea tribunelor laterale, apoi între 1980 și 1982 prin ridicarea celei de-a doua tribune. În 2002 a fost modernizat, iar capacitatea a ajuns la 12.500 de locuri, redusă ulterior la aproximativ 7.000 după montarea scaunelor. Arena rămâne însă una de epocă. Condițiile nu sunt nici măcar de ligă secundă. În comparație stadionul din Botoșani, de care se plâng echipele din Superliga, pare unul modern.

În 1970, Nicolae Ceaușescu a fost primit pe Areni în timpul unei vizite de lucru la Suceava. Trei ani mai târziu, în iunie 1973, elicopterul care îi transporta pe Ceaușescu și pe șahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, a aterizat chiar pe stadion, descris de presa vremii drept un loc „care freamătă de lume”. Mii de suceveni au ieșit atunci să întâmpine coloana oficială.

Un stadion nou, undeva la orizont

La orizont a rămas, sâmbătă, și promisiunea unei arene moderne. Președintele Consiliului Județean, Gheorghe Șoldan, s-a angajat public să construiască un stadion cu o capacitate între 8.000 și 10.000 de locuri, similar celui de la Sfântu Gheorghe, pe un teren de aproximativ 3,5 hectare din apropierea Sălii Polivalente. Fondurile pentru proiectare au fost incluse în bugetul județean pentru 2026, iar termenul estimat pentru finalizarea investiției este de doi-trei ani.

Primarul Vasile Rîmbu s-a arătat inițial rezervat în privința acestui plan. În cele din urmă, Primăria a aprobat folosirea stadionului Areni pe tot parcursul sezonului și și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu Consiliul Județean pentru realizarea noii arene. Între entuziasmul lui Șoldan și prudența lui Rîmbu, sucevenii au rămas, pentru moment, cu un stadion vechi de peste șase decenii.