Cum s-ar fi putut infecta primul pacient cu malarie autohtonă din România, deși nu a ieșit din țară. Ce spun medicii: “Diagnosticul este cert”

Opiniile medicilor sunt diferite în cazul primului pacient cu malarie autohtonă din România. Cazul bărbatului a fost confirmat recent de medici. Acesta s-a prezentat la spital cu simptome neobișnuite.

Noi detalii despre primul pacient cu malarie autohtonă din România. Ce spun medicii despre sursa de infectare

În luna iunie, a fost confirmat primul caz de malarie autohtonă din țară, la Spitalul de boli infecțioase și tropicale “Victor Babeș” din Capitală. Pacientul are 69 de ani și nu a călătorit în afara țării, iar cazul său îi pune pe gânduri pe medici.

Despre malaria autohtonă au fost tot mai multe discuții în ultima perioadă. Boala a fost eradicată în Europa încă din anii ’60, însă recent a fost depistată la pacienți care nu au călătorit în zone tropicale din Africa, Asia sau America Latină, unde afecțiunea este destul de răspândită.

Cu toate că medicii infecționiști recunosc această problemă, nu iau în calcul existența unui pericol de epidemie. Totodată, solicită prudență cadrelor medicale și cer să nu elimine de la început diagnosticul de malarie în cazul pacienților care prezintă simptome ale bolii, chiar dacă nu au călătorit în afara României.

Digi24.ro

Poveste de film: A vândut tot ce avea în SUA și s-a mutat în România, după ce iubita lui a fost deportată. „I-a luat 10 zile”

De altfel, autorităților locale li se cere să execute corect și frecvent dezinsecția. Aceasta este singura măsură profilactică ce poate lupta cu bolile infecțioase pe care le transmit țânțarii.

Digisport.ro

"Niciodată în viaţa mea nu am lucrat pentru bani, vă jur!" Are o avere uriașă, dar merge cu metroul în București

Diagnosticul pacientului de la “Victor Babeș” din București este unul cert, care a fost confirmat de analize, după cum a declarat dr. Simin Aysel Florescu, medic primar boli infecțioase și directorul medical al unității, pentru Libertatea.

Bărbatul în vârstă de 69 de ani locuiește într-o zonă urbană și nu a părăsit țara în ultimii ani. Mai mult, pacientul a venit la spital cu simptome diferite de cele ale malariei. Medicii așteaptă, însă, concluziile anchetei epidemiologice pentru a stabili sursa infectării.

Care ar putea fi sursa infectării

În cazul pacientului de 69 de ani, ancheta epidemiologică nu a fost finalizată. Acestuia urmează să i se facă niște teste suplimentare pentru a putea stabili sursa.

“Diagnosticul este cert, numai că este diferit de toate malariile de până acum, care au fost cazuri de import clare, cu istoric de călătorie, cu tot traseul epidemiologic cunoscut, dar aici nu avem deloc. De aceea este o mare suspiciune legată de transmiterea locală. Vedem până la final dacă se va confirma.

Simptomele, în principiu, sunt aceleași, dar la el a fost destul de ciudat.  El a venit la spital pentru altceva, pentru niște scaune diareice și nu ne-a relatat simptome foarte tipice de malarie. A fost o descoperire în cazul analizelor noastre, de aceea este puțin mai ciudat cazul. Scaunul diareic nu este un simptom specific malarie”, a declarat dr. Simin Florescu pentru sursa citată.

Medicul a mai transmis, de asemenea, că un astfel de caz, dacă se confirmă, nu ar fi primul din Europa. Au existat cazuri similare și în alte țări, precum Grecia, Italia, Spania și Franța.

“Nu ar fi nimic extraordinar. Nu este vorba despre o transmitere epidemică sau endemică. Ar fi vorba, dacă se confirmă treaba asta, cel mult de o chestiune locală, sporadică și mai departe om vedea”, a adăugat medicul.

Cadrele medicale sunt îndemnate, însă, să acorde mai multă atenție unor astfel de cazuri, mai ales dacă pacienții nu au fost plecați din țară. Astfel de situații sunt, însă, rare și pot fi ținute sub control.

Malaria ar putea să nu mai fie o boală tropicală

Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”, ia în calcul posibilitatea ca pacientul internat la “Victor Babeș” să fi stat, la un moment dat, în apropiere de o persoană care a călătorit într-o zonă tropicală. Vectorul care a transmis afecțiunea ar fi putut fi un țânțar care i-a înțepat pe amândoi.

“Nu e o legătură de călătorie pentru acea persoană, dar e clar că cineva care a călătorit a fost lângă acest pacient. Dar cred că sunt cazuri absolut izolate. Discuția principială aceasta este. Pacientul nu a călătorit, dar contactul este cu cineva care a călătorit și transmiterea s-a făcut prin țânțar”, a explicat dr. Marinescu.

Totodată, specialistul nu exclude posibilitatea ca malaria să nu mai fie considerată, în viitor, o boală tropicală. Același lucru s-a întâmplat și în cazul virusului West Nile, care a devenit “autohton”.

“Este un exemplu că s-ar putea ca bolile infecțioase, tropicale să devină și mai puțin tropicale odată cu încălzirea globală, clima care e în schimbare. Practic, ar fi primul caz (n.r. de malarie autohtonă). Cred că sunt vreo 20 de cazuri de malarie în România, toate cazuri de import”, a mai spus acesta.

Țânțarul Anopheles poate fi adus cu bagajul

Carmen Dorobăț, medic primar infecționist în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Sfânta Parascheva, Iași, ia în calcul și posibilitatea ca boala să fie adusă accidental în România prin intermediul bagajelor turiștilor care au mers în vacanță în țări exotice. În ultimii ani, tot mai mulți români au mers în Zanzibar sau în țări asiatice.

“În aceste timpuri, când mobilitatea populațională dintr-o zonă într-alta a globului este marcantă, când circulă avioane, cargo, valize, nu este exclus ca astfel de insecte să se transporte dintr-o zonă într-alta a globului. Agentul infecțios pentru malarie se poate propaga prin fel de fel de mijloace în zona Europei”, a explicat cadrul medical.

Alți medici infecționiști vin cu o altă ipoteză în cazul malariei autohtone. Aceștia spun că trebuie luată în considerare varianta ca țânțarii autohtoni, alții decât Anopheles, să fi suferit modificări genetice. Acestea ar putea reprezenta un vector de propagare a malariei.

“A fost un singur caz. Eu nu știu să fie mai multe, dar faptul că a fost un caz ne îngrijorează, pentru că, teoretic, înseamnă că contaminarea acestui pacient s-a întâmplat în România.

Trebuie făcută o anchetă epidemiologică foarte serioasă pentru a afla de unde există riscul de contaminare, pentru că într-adevăr malaria a fost eradicată de mult la noi în țară”, a declarat dr. Virgil Musta, şef de secţie la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeş Timişoara.

La noi în țară, începând cu anul 2019, mai mult de 100 de persoane au fost diagnosticate cu malarie, conform Institutului Național de Sănătate Publică. Sursa contaminării a fost, însă, clară în toate cazurile.

Cum se transmite malaria

Malaria reprezintă o boală infecțioasă cauzată de parazitul Plasmodium. Se transmite de la o persoană la alta prin înțepăturile țânțarului Anopheles. Nu este o boală contagioasă și nu se transmite de la om la om, ci doar de către această insectă.

Primele simptome apar în 48 de ore de la înțepătură. Acestea constă în febră mare, frisoane puternice, transpirație abundentă, dureri de cap și dureri musculare. Mai pot apărea dureri în piept, tuse, probleme de respirație și urină închisă la culoare sau cu sânge.

Printre simptome se numără și icterul, adică îngălbenirea ochilor și a pielii și sângerarea anormală, potrivit World Health Organization. În anumite cazuri, simptomele de malarie au debutat mai târziu, chiar și după două săptămâni.