Cum s-au produs inundațiile catastrofale din Galați și Vaslui și de ce nu au făcut față digurile. Greșelile comise de autorități

Tot mai multe probleme grave ies la iveală, iar autoritățile încep să paseze vina și responsabilitatea. Oamenii nu mai pot să accepte faptul că în 2024 mai poate să existe scuza ”nu se putea evita” sau ”cu natura nu te pui”, în condițiile în care astfel de dezastre pot fi evitate dacă autoritățile iau măsuri concrete, cum ar fi consolidarea digurilor, care nu au făcut față.

Cum s-au produs inundațiile catastrofale din Galați și Vaslui și de ce nu au făcut față digurile. Greșelile comise de autorități

Desigur, așa cum arată și Adevărul, faptul e consumat și autoritățile nu puteau să facă nimic cu 24 de ore înainte de inundații. Cu toate acestea, puteau să ia măsuri concrete în anii precedenți, în așteptarea unui astfel de scenariu, care inevitabil lovește acea zonă. Mai ales că în 2013 inundațiile de acolo au fost la fel de puternice, după care s-au repetat în 2016.

Totul a început și atunci cu ploi violente, urmate de viituri puternice, însă nimeni nu pare că și-a învățat lecția. Conform meteorologilor, ruperile de nori din zona Vaslui și Galați au fost cu adevărat ieșite din comun, mai ales că acolo au căzut peste 1 milion de litri de apă pe hectar, fiind afectate 200.000 de astfel de hectare.

”Asta înseamnă toată apa care curge pe râul Dâmbovița în o jumătate de an sau debitul mediu al Dunării pe 10 zile”, arată sursa citată. Practic, toată această apă s-a revărsat peste satele din zonă după care a încercat să se scurgă prin albiile unor râuri care au o capacitate de preluare de 10 ori mai mică.

Digi24.ro

Motivele pentru care candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale a fost respinsă de CCR. Explicația unui fost judecător

Digurile nu au făcut față la Galați, a plouat mult prea tare

Evident, apele s-au revărsat peste diguri și au inundat 35 de sate. Prima întrebare ridicată de specialiști este de ce nu a funcționat sistemul de diguri. ”O cantitate așa mare de apă era greu de gestionat”, declară inginerul hidrotehnist Bogdan Ionescu. Cu toate acestea, în ultimele decenii în acele locuri s-a distrus complet sistemul de amenajări funciare, iar pentru asta doar politicienii sunt de vină.

”Pe toate dealurile din zona centrală a județului Galați erau lucrări de regularizarea a torenților. Practic, micile baraje opreau apa de ploaie scursă prin văi și, prin cumul, împiedicau formarea viiturilor. Toate acestea nu mai există, statul le-a abandonat de decenii, s-au distrus”, a explicat inginerul.

Între timp, inginerul Gheorghe Saghian, vorbește despre barajul de la Suhurlui, a cărui construcție a fost abandonată în 1991. Acesta a fost construit în proporție de 70%. ”Putea fi o minune inginerească. Am făcut numeroase memorii, în perioada cât am fost director al Direcţiei Agricole, pentru ca investiţia să nu se piardă. Din păcate, nu s-a reuşit”, a spus Saghian.

Sătenii spun că pe vremuri digurile erau mult mai rezistente

Cât despre diguri, acestea nu au făcut față pentru că nimeni nu s-a îngrijit de ele. Practic, fără a fi consolidate și adaptate vremurilor, digurile au fost înghițite de apă, care și-a făcut drum spre casele oamenilor, mai ales că albia e prea îngustă și nu poate prelua nicio viitură atât de mare.

Digisport.ro

"Telenovela" s-a încheiat, la câteva ore după FC Botoșani - Rapid 2-0. Ce se întâmplă cu Marius Șumudică

”Acum 50 de ani, când eram eu tânără, pe valea asta era un șes larg de 200 de metri, pe unde putea trece apa. Acuma are 20 de metri între diguri, restul e cu grădini, s-au făcut titluri de proprietate”, explică o localnică. Autoritățile dau vina pe proprietarii terenurilor din zona Slobozia Conachi, Pechea sau Cudalbi, care nu ar fi fost de acord cu aceste lucrări.

”Fiecare a împins malul, și-a extins curtea. Iar de dragat canalul, nu s-a mai dragat de 20 de ani. Tata a lucrat la îmbunătățiri funciare, pe dragă (un utilaj de curățat albiile râurile – n.red). De aici până la Vameș, pe ăștia vreo 25 de kilometri, erau trei drăgi care lucrau continuu. Acum nu mai are nimeni grijă de diguri. De prin 2000 s-a abandonat tot”, a explicat și localnicul Ionel Chebac.

De vină pentru efectul inundațiilor ar fi și oamenii din sat

Un alt localnic dă vina pe un afacerist din sat, care a făcut un depozit de cherestea ilegal. ”Mai la deal de pod, pe mal, și-a făcut unul un depozit de cherestea. Nu știu dacă are autorizație, dar cred că n-are. A nivelat terenul și a dat pământul în canalul pârâului. Când a venit apa, a bufnit în depozit, că era îngustat canalul, și a dus lemnele din depozit la pod, care s-a înfundat. Așa a ieșit apa peste maluri și ne-a inundat pe toți”, se plânge săteanul.

Oamenii se plâng, de asemenea, că nu au primit un avertisment de tip RO-alert din timp, doar după ce începuse să plouă torențial. Sătenii spun că au primit avertisment cu doar 15 minute înainte să ajungă viitura la ei, astfel că nu au avut ce să mai facă. ”Am apucat să urc câteva lucruri în mașină, dar ne-a surprins apa, ne-a aruncat în gard, am lăsat tot și am fugit să ne scăpăm viețile”, povestea un localnic din Pechea.