După ce presa a relatat mai multe cazuri ale unor preoți care au ieșit în spațiul public online cu mesaje de susținere pentru Călin Georgescu, Biserica Ortodoxă Română (BOR) le-a cerut preoților să nu se implice în campania electorală. Dacă acest apel va fi urmat sau nu, rămâne în urmă faptul că preoți ai Bisericii au susținut deschis un candidat care și-a declarat admirația pentru Mișcarea Legionară sau pentru Mareșalul Ion Antonescu. Sociologii sunt însă de părere că afinitățile pentru această mișcare fascistă, venite chiar din vârful Bisericii, nu pot fi negate.
„Pe vremuri românii spuneau că ortodoxia este legea românească. Pentru că este singura formă, limba română, în care această taină a ortodoxiei coboară mintea în inimă și se contopește cu ea. Nu există altă formă, în această lume. Dacă nu înțelegem că economia ține de spiritualitate, nu avem cum să ne îndreptăm spre bine. Toate legile le găsim în Biblie. Dacă omul, cum a fost țăranul român, care când mergea la cosit el cânta… de ce cânta, pentru că aducea slavă lui Dumnezeu”… este modul în care candidatul Călin Georgescu își începe discuția cu părintele Calistrat Chifan, discuție purtată chiar la mănăstirea Vlădiceni.
Dacă acest discurs pare mai degrabă mistic-obscur, îi revine preotului sarcina să adopte un discurs de politician.
„Noi trebuie să ținem cont de cele patru lucruri mari: Dumnezeu ne-a dat o apă gratis, un aer gratis, un pământ gratis, o zootehnie gratis, o agricultură… asta e hrana. Dumnezeu nu i-a zis lui Adam să fie tehnolog, sau IT-ist”, spune părintele care deplânge degradarea acestora din țara noastră, (nu e clar cu ce perioadă face această comparație? perioada Fanariotă? perioada interbelică?) și în câteva minute ajunge să critice adeziunea României la UE.
„Demnitate. Când vorbim de demnitate vorbim de un lucru… omul când făcea o casă punea o cruce în vârful ei. Noi nu mai avem această demnitate. Aici, oricine face ce vrea, comentează oricine vrea, dă ordin cine vrea. Când se făcea tam-tam-ul că intrăm în Europa spuneam că ne ducem în Parlamentul European cu valorile românești, cu ethos-ul românesc, inteligența românească.
Nu mai există nimic românesc. Dacă iei toate marile companii care desfășoară activitate la noi în țară, în afară de cârnații de Pleșcoi sau Magiunul de Dăbuleni, sau ce au ei acolo, restul nu mai este nimic. Totul este german, franțuzesc, ceea ce înseamnă că am semnat un act al lipsei de demnitate. Toată lumea vine și ia de la noi vaca din ogradă”, spune părintele Calistrat, unul dintre ierarhii Bisericii cu nenumărate conturi online, unde distribuie constant materiale video cu pilde și învățături creștine. Tot aici apar și mesajele recente ale lui Călin Georgescu. Vorbim de conturi în social media cu zeci de mii de urmăritori.
Acesta este doar un scurt exemplu despre modul în care preoții ortodocși au susținut campania electorală a lui Călin Georgescu, însă exemplele nu se opresc aici. Presa a relatat cazul preotului Lucian Costea(foto stânga), care pe pagina sa de Facebook are nenumărate mesaje pro-Călin Georgescu și un mesaj clar de îndemn la vot cu două zile înainte de ziua alegerilor. „Nu votați pe cei ce ne-au vândut de 35 de ani, (…) pe cei care ar trimite tinerii la război la primul ordin al stăpânilor. La fel, trimiteți-i la groapa istoriei pe cei care ne-au umilit în case, la magazine, ne-au dat afară de la muncă, ne-au obligat să ne vaccinăm și au aruncat în morminte, goi și în saci negrii, fără de slujbă creștinească, rudele dragi”. De asemenea, un alt caz similar este cel al preotului ortodox Ciprian Mega, regizor al unui film cu un puternic mesaj anti-occidental.
La fel, mărturiile, neverificate, privind adeziunea preoților pentru candidatul independent au împânzit rețelele de socializare.
„M-am luat în niște discuții cu preotul din sat. Toți din biserică au votat cu CG, toți preoții pe care-i știe el au votat cu CG. Toți care frecventau biserica au votat cu CG. Popa are și un ginere care a fost pus de primar observator din partea PNL. Ce făcea nebunul? Le zicea la oameni să voteze cu CG. El fiind rrom”, este doar una din nenumăratele de astfel de relatări.
În preajma alegerilor Sfântul Sinod a trimis un comunicat oficial în care a subliniat că „nu recomandă susținerea vreunui partid politic sau vreunei ideologii politice”, dar a enumerat zece criterii orientative pentru alegerea candidaților. Printre cuvintele cheie de aici putem găsi: manifestarea credinței în Dumnezeu, promovarea familiei tradiționale, apărarea resurselor naturale, ocrotirea mediului şi dezvoltarea agriculturii sau apărarea şi promovarea cu demnitate a intereselor poporului român.
După victoria surprinzătoare a lui Călin Georgescu în alegerile de duminică au început să iasă la lumină atât pozițiile extremiste ale acestui candidat, în principal declarațiile sale de susținere pentru Mișcarea Legionară sau pentru Mareșalul Antonescu, cât și susținerea de care s-a bucurat în rândul mai multor preoți.
A urmat miercuri o intervenție a fostului purtător de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, care a criticat aceste derapaje în forma cu care ne obișnuise în timpul războiului ideologic purtat cu IPS Teodosie.
„’Valori creștine’ promovate și apărate electoral în răspăr cu creștinismul și Ortodoxia? Iată o întrebare la care sunt obligați să răspundă public acei clerici de mir și mai ales monahi (treziți brusc din contemplație) care, împotriva unei hotărâri sinodale clare, se implică și se pronunță public în susținerea electorală a unui politician(ist).
Care „valori creștine”? Neutralitatea față de criminalul Agresor de la Răsărit? Suveranismul utopic și autarhismul distopic al României? Ortodoxismul care mărșăluiește cu „fiii și fiicele” țării spre tabere de inițiere în ultranaționalism ortodoxist cu iz legionar?”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
Câteva ore mai târziu avea să iasă public și Patriarhia cu un comunicat prin care le-a cerut preoților să nu se implice în campania electorală. „Opțiunea politică a preotului va fi exprimată doar prin votul personal secret”, subliniază sursa citată.
Sociologul Mihai Rusu este de părere că, în lipsa unor dovezi empirice clare, nu putem vorbi de o implicare/ susținere oficială a Bisericii pentru candidatul Călin Georgescu. Însă acesta subliniază că există o suprapunere clară între ideologia ultra-conservatoare a acestuia și doctrina creștin-ortodoxă a BOR.
„Există o compatibilitate ideologică și axiologică între doctrina creștin-ortodoxă a Bisericii și ideologia politică ultra-conservatoare, naționalistă, care incorporează chiar și elemente Hristo-fasciste – promovată de către Călin Georgescu.
Înăuntrul BOR există în mod evident un filon legionar. Putem observa lucrul acesta prin canonizarea recentă a unor personalități religioase ortodoxe care au avut asocieri explicite cu mișcarea legionară, și au participat chiar la săvârșirea Holocaustului. Există astfel de asumări explicite ale unui legionarism chiar de la vârful Sinodului Bisericii, care a canonizat astfel de figuri ortodoxe. Dar, dacă Biserica s-a implicat efectiv în susținerea acestui candidat aș fi destul de sceptic, și cred că au fost mai degrabă inițiative personale din partea acelor preoți ortodocși care sunt mai ancorați în mediul digital și care practică un fel de ortodoxie neo-liberală”, a declarat sociologul Mihai Rusu, pentru FANATIK.
În ceea ce privește susținerea explicită de către Biserică pentru Călin Georgescu, acesta susține că electoratul asupra căruia BOR ar fi putut avea o influență nu se potrivește cu electoratul care l-a votat pe Călin Georgescu.
„Electoratul asupra căreia BOR ar avea influență nu prea se potrivește cu profilul socio-democrafic al votantului lui Călin Georgescu. Toate discuțiile de până acum indică faptul că acesta a fost votat preponderent de către populația tânără, și influența a venit nu din altare, ci prin rețelele sociale virtuale”, a mai precizat acesta.
La fel, istoricul Mădălin Hodor este de părere că am avut cel mult o campanie de marketing bine țintită către publicul ultra-conservator care urmărește în mod constant aceste voci din cadrul Bisericii. Și acesta susține că există această afinitate între latura ultra-conservatoare din rândul Bisericii și legionari, însă nu crede că a existat totuși o campanie organizată în acest sens.
„A fost o operațiune de marketing, de vânzare. A știut nișa pe care să meargă. Există această latură ultraconservatoare în rândul Bisericii, cu o serie de personaje care o propagă constant. Au mulți adepți pentru că societatea în care trăim e foarte dură, e o lume în care mulți nu reușesc. Unii se duc să facă yoga, alții se duc și-i ascultă pe ăștia, care sunt probabil printre cel mai puțin indicați să ofere astfel de sfaturi, pentru că mulți dintre ei, în opinia mea, au niște probleme psihice grave.
Sunt niște oameni care dau sfaturi despre cum să trăiești și despre lume în contextul în care ei habar nu au cum arată lumea. Toate discuțiile sunt pline de bazaconii. Unde mai vezi tu un țăran român cu coasa azi? Ei vorbesc despre lucruri care nu mai există, satul cu țăranii îmbrăcați în costum tradițional, care merg la secerat… e o imagine idilică care nu mai există de mult”, a declarat, pentru FANATIK, Mădălin Hodor.
Acesta este de părere că, în cadrul acestui curent, există o puternică adeziune pentru Garda de Fier, însă nu și pentru Mareșalul Antonescu – o mică eroare de marketing în campania lui Călin Georgescu.
„Există o afinitate între această latură și admirația pentru legionari. Nu pentru Antonescu, în ceea ce-i privește pe oamenii din Biserică, pentru că mareșalul a fost dușmanul legionarilor. Cumva, aici la dl. Georgescu vedem că el e într-o mare confuzie de cunoștințe, n-ai cum să-l pui pe Antonescu lângă legionari, că au fost dușmani. Sigur, aceste neconcordanțe istorice sunt ultima problemă a dl. Călin Georgescu, de ce să ne încurcăm în astfel de detalii istorice”, a mai declarat istoricul Mădălin Hodor, pentru FANATIK.