Marile agenții de presă internaționale analizează rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din România, evidențiind două aspecte principale: respingerea unei formațiuni politice de extremă dreapta, care totuși continuă să câștige popularitate, și incertitudinea politică accentuată.
Conform datelor provizorii, social-democrații (PSD), aflați la conducerea guvernului, par să fi obținut cele mai multe voturi, blocând ascensiunea unei mișcări naționaliste de extremă dreaptă care pune sub semnul întrebării orientarea pro-occidentală a României. Aceste alegeri reprezintă al doilea dintre cele trei cicluri electorale succesive, după primul tur al alegerilor prezidențiale, unde Călin Georgescu, un candidat independent din zona extremei drepte, a surprins devenind favorit, notează Reuters.
Dacă rezultatele finale confirmă estimările actuale, PSD ar putea forma un guvern pro-occidental, însă partidele de extremă dreaptă vor avea o prezență semnificativă în parlament. În același timp, conflictele legate de reforme și măsurile economice necesare pentru reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană, ar putea complica negocierile pentru o coaliție.
Formațiunile de extremă dreaptă au exploatat temerile legate de sprijinul României pentru Ucraina, susținând că implicarea ar putea atrage conflictul peste granițe și stârnind nemulțumiri privind presupusele avantaje acordate refugiaților ucraineni.
România, una dintre țările cu cel mai ridicat risc de sărăcie din UE, se confruntă cu lipsa investițiilor necesare pentru a dezvolta regiuni defavorizate și a genera locuri de muncă, mai comentează Reuters.
Pro-europenii social-democrați au câștigat alegerile parlamentare din România, desfășurate duminică, însă partidele de extremă dreaptă au înregistrat un avans semnificativ, obținând împreună 30% din voturi, de trei ori mai mult decât în scrutinul din 2020. Cu toate acestea, lipsa unor parteneri politici face improbabilă accesul lor la guvernare, notează AFP.
Acest scrutin urmează succesului neașteptat al lui Călin Georgescu, un candidat de extremă dreaptă, în primul tur al alegerilor prezidențiale. Rezultatul a provocat îngrijorări în Europa de Vest privind orientarea geopolitică a României, membru al UE și NATO, aflat la granița cu Ucraina.
De la revoluția din 1989, România nu a mai trecut printr-o asemenea situație de răscruce. Autoritățile au indicat influența rusă și rolul rețelelor sociale, precum TikTok, în acest context. Curtea Constituțională urmează să ofere un verdict final în zilele următoare.
Partidele social-democrate din România, cele de centru-stânga a spectrului politic, par să obțină cele mai multe mandate în urma alegerilor parlamentare de duminică, conform datelor preliminare din exit-poll-uri. Totuși, avansul formațiunilor de extremă dreapta sugerează o consolidare a tendinței manifestate în primul tur al scrutinului prezidențial de săptămâna trecută, relatează Politico.
Rezultatele finale urmează să fie anunțate pe parcursul nopții și ar putea să difere semnificativ față de prognozele actuale, similar cu situația înregistrată la alegerile prezidențiale de duminica precedentă, subliniază sursa citată.
„Pentru a guverna, PSD va trebui să formeze o coaliție care ar putea include Partidul Național Liberal (PNL), partenerul său actual de guvernare, care s-a clasat pe locul trei cu aproximativ 14,5% din voturi, alături de alte formațiuni. În ceea ce privește președinția, situația este mai complicată, deoarece nici PSD, nici PNL nu au reușit să ajungă în turul al doilea”, a mai scris publicația.
În contextul nemulțumirii generale a electoratului față de creșterea costurilor de trai și scandalurile de corupție asociate partidelor mari, analiștii consideră că formațiunile de extremă dreaptă, conduse de AUR, ar putea fi principalii beneficiari ai acestei crize care a slăbit încrederea în autoritățile statului.
AUR a reușit să își dubleze scorul față de cele 8,5% obținute la scrutinul anterior. Împreună cu Partidul Oamenilor Tineri (POT), care l-a sprijinit pe Georgescu, și SOS România, o altă formațiune de extremă dreaptă pe cale să treacă pragul electoral de 5%, aceste partide ar putea controla aproximativ 30% din mandatele noului parlament, remarcă publicația britanică.
PSD conduce în alegeri, dar extrema dreaptă câștigă teren, două noi partide reușind să intre în parlament. Susținerea pentru extrema dreaptă a fost amplificată de controversa legată de primul tur al alegerilor prezidențiale și de pozițiile naționaliste ale candidatului Călin Georgescu.
În concluzie, scena politică din România este marcată de incertitudine, ascensiunea extremei drepte și dificultăți în formarea unei coaliții stabile.