Într-un context economic dificil, comercianții adoptă strategii ascunse prin care îi conving pe clienți să cumpere produse mai scumpe, dar mai slab calitative și mai mici ca gramaj.
Inflația nu dă semne că se va stabiliza prea curând, iar acest lucru se reflectă nu doar în taxe și impozite, ci și în prețurile alimentelor. Românii ajung, astfel, să cheltuie mai mulți bani, iar uneori nici nu își dau seama de diferență. La început de an 2025, în contextul unui 2024 încheiat cu o inflație de peste 5%, o familie are nevoie de circa 2.200 de lei pe lună doar pentru hrană, cu 120 de lei mai mult decât în 2023.
În timp, scumpirile se simt tot mai pregnant în bugetul unei familii. Efectul cumulativ, explicat de Fundația Friedrich Ebert România și Syndex România, arată că, dacă în 2020 era nevoie de sub 7.300 de lei lunar pentru un trai decent, această sumă s-a mărit cu circa 3.000 de lei în ultimii patru ani.
Ca o definiție simplificată a inflației, aceasta, dacă scade, nu scad și prețurile produselor și serviciilor, ci doar este încetinit ritmul scumpirilor. Iar după ce consumatorii s-au obișnuit cu noile costuri, comercianții adoptă tehnici prin care îi păcălesc pe clienți să cumpere aceleași produse, dar mai slabe calitativ și chiar mai puține ca și cantitate.
Un exemplu bun sunt pungile de chipsuri, pe care le vedem, pe zi ce trece, mai scumpe, dar și mai goale. Ori produsele de panificație, care devin mai mici, dar prețul crește. La fel se întâmplă și la rolele de hârtie igienică sau prosoape de bucătărie. Astfel de tehnici sunt folosite de vânzători în plină criză. Scopul este vânzarea cu tot dinadinsul a produselor aflate în stoc și sprijinirea comerțului. În momentul în care cumpărătorii sesizează abuzurile, comercianții pornesc ofertele și pun la raft pachete speciale, cu denumiri atrăgătoare, de tipul „cantitate dublă la același preț”.
Strategia cunoscută drept „inflație prin micșorare” (shrinkflation), este folosită în multe state europene. În Franța, de exemplu, fenomenul a dus la adoptarea unei legi speciale. Comercianții sunt obligați să afișeze mesaje prin care cumpărătorii sunt informați atunci când cantitățile unui produs sunt mai mici, dar prețul rămâne neschimbat ori chiar crește.
„Comercianții caută cele mai bune soluții pentru a vinde ceva din marfa pe care o au. E o soluție care vine să salveze vânzările, în condițiile în care prețurile continuă să crească. Să cumperi mai puțin e o variantă pe care, din păcate, din ce în ce mai mulți români o vor adopta în perioada următoare. Această „shrinkflation” e posibil să ia amploare și să vedem din ce în ce mai multe produse, de la apa minerală, la băuturile răcoritoare, la alimente și țigări cumpărate la bucată sau la suta de grame, cum ne-am obișnuit încă din 2024”, explică expertul în economie, Adrian Negrescu, pentru FANATIK.
Astfel de norme au fost adoptate și în România, scopul fiind conștientizarea clienților cu privire la aceste practici. În aparență, ele nu atrag atenția, dar pe termen lung afectează bugetul personal.
Mai rău este că românii au devenit atât de săraci încât aleg să consume alimente slab calitative. Această practică, numită „inflația prin rabat de calitate”, s-a simțit cel mai mult după pandemie. Ea se referă la scăderea calității bunurilor sau serviciilor, deși prețul rămâne același ori chiar se mărește. Mai sunt și cazuri în care dacă soliciți calitate superioară, trebuie să plătești bani grei pentru asta.
„2025 se anunță anul covrigului, anul în care vom mânca mai multe produse ieftine ca niciodată. Deja vânzările de cartofi – mâncarea săracului – de fasole, de margarină și parizer au crescut la nivelul celor din anii 90′. Asta arată, din păcate, că oamenii nu mai au bani să cumpere mâncare sănătoasă. Prețurile alimentelor continuă să crească, dovadă că acele plafonări la adaosul comercial prelungite de Guvern la finele anului trecut nu funcționează și nici nu au cum să funcționeze în condițiile în care costurile de producție, costurile logistice au fost majorate ca urmare a creșterii accizelor la carburanți, creșterii salariului minim, creșterii taxelor de la 1 ianuarie. Să ne așteptăm să plătim mâncare tot mai scumpă în 2025, iar puterea de cumpărare a populației să continue să scadă”, mai susține Adrian Negrescu.