Cum se declanșează o grevă generală? Procedura și pașii obligatorii, conform legii din România

După pandemie, un război la graniță și explozia prețurilor la energie, inflația este problema care a marcat ultimul an. Nu este de mirare atunci că, după o creștere uriașă a prețurilor și degradare a condițiilor de trai, grevele vor fi cele care vor defini 2023.

Pe lângă greva generală actuală a cadrelor didactice, mai multe categorii de angajați au anunțat proteste și au amenințat că vor declanșa la rândul lor greve dacă guvernul nu le acceptă solicitările. Până acum îi regăsim pe această listă pe angajații CFR, grefieri și angajații din sănătate. România nu este vreun caz excepțional – grevele și protestele angajaților au marcat în ultimul an și alte state europene, precum Marea Britanie, Franța ori Germania, tot din cauza prețurilor și salariilor care nu au ținut pasul cu inflația.

Ce este greva generală?

Codul Muncii din România definește greva drept „încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către salariați”. Dreptul la grevă este recunoscut atât în convenții internaționale, precum Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât și în Constituția României la art. 43. Trebuie menționat că nu există posibilitatea ca angajații să renunțe în scris la acest drept și există sancțiuni pentru angajatorii care încearcă să împiedice exercitarea acestuia.

Ce constituie motiv de grevă generală și când poate fi declanșată

Modurile în care se declanșează, desfășoară și încetează greva generală sunt reglementate prin legi speciale. În acest caz, vorbim despre Legea Dialogului Social nr. 367/2022, promulgată anul trecut în locul celei din 2011. Pentru a înțelege mai bine situația, trebuie avut în vedere întregul proces prin care se negociază salariile, deoarece majoritatea grevelor declanșate sunt legate de acest proces.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Greva generală este în mod obișnuit o soluție de ultim moment și trebuie îndeplinită o întreagă procedură pentru a fi declanșată. Trebuie să existe un conflict colectiv de muncă, să fie încercată concilierea și abia după parcurgerea pașilor se poate ajunge  în acest punct în care se declanșează o grevă. Ce poate duce la un conflict colectiv de muncă? Legea Dialogului Social ne enumeră mai multe situații la art. 126, iar în mare parte țin de cazuri în care angajatorul nu își respectă obligațiile, nu acceptă revendicările angajaților sau nu ajung la un acord cu aceștia în termenul stabilit.

Astfel, în orice unitate care are cel puțin 10 angajați, negocierea colectivă este obligatorie. Cine participă la negocierile colective cu angajatorul? Fie sindicatul – ori sindicatele – cu condiția să fie reprezentativ, fie, acolo unde nu există niciun sindicat format, un reprezentant al angajaților ales prin vot din rândul acestora. Un sindicat reprezentativ, în sensul legii, înseamnă să numere cel puțin 35% din numărul total de angajați ori lucrători ai unității. De menționat că unitatea – adică orice firmă individuală – este nivelul de bază, dar negocierea poate avea loc și la nivel mai înalt, cum ar fi la nivel de sector sau la nivel național, iar acel contract colectiv va reprezenta condițiile minime pentru ceilalți angajați de sus în jos. Aici există niște reguli speciale de reprezentare și cine participă, prevăzute tot în aceeași lege a dialogului social la articolul 102.

În urma acestor negocieri, dacă părțile ajung la un acord, se încheie un contract colectiv de muncă care va fi valabil între 12 și 24 de luni în mod normal. Este importantă perioada, deoarece contractul colectiv de muncă trebuie renegociat atunci când „expiră”, iar greva nu poate avea loc, în mod normal, pe perioada în care contractul colectiv e în vigoare. Există totuși niște excepții, precum greva de solidaritate sau greva de avertisment, care pot avea loc și înainte de termen. Contractul colectiv de muncă din învățământ, de exemplu, a intrat în vigoare pe 24 mai 2021 și a avut o perioadă de 2 ani de valabilitate. Așadar, așa se explică și momentul grevei, ce a venit după referendumul organizat de cele 3 mari sindicate.

Etapele de urmat pentru cineva care declanșează o grevă generală

Astfel, în situația în care contractul colectiv de muncă se apropie de termen, oricare din părți poate iniția negocierile cu cel puțin 60 de zile înainte de expirarea contractului. În termen de 15 zile calendaristice, angajatorul trebuie să convoace părțile îndreptățite la negocieri, iar negocierile pot dura maxim 45 de zile, dar se pot prelungi cu acordul ambelor părți.

Digisport.ro

Statul plătește 138.000.000 $ din cauza ”celui mai înfricoșător monstru”, condamnat la 360 de ani de închisoare

În cazul care angajatorul și angajații prin reprezentanții lor nu ajung la niciun acord, acesta e un motiv de declanșare a conflictului de muncă. Doar că mai avem un pas de urmat: reprezentanții trebuie să sesizeze angajatorul cu privire la acest incident, împreună cu revendicările. În schimb, angajatorul trebuie să răspundă motivat în termen de 3 zile lucrătoare revendicărilor. Doar dacă nu răspunde, refuză să îndeplinească revendicările ori o face doar parțial, poate fi declanșat oficial conflictul colectiv de muncă.

Iar aici urmează alți pași care trebuie urmați. În primul rând trebuie notificat atât angajatorul, cât și instituțiile publice responsabile după caz – Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) ori ministerul responsabil cu dialogul social – despre conflict, cât și despre motivele acestuia. În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea acestei sesizări, ITM-ul sau ministerul desemnează o persoană care să participe la concilierea conflictului colectiv de muncă. Tot această persoană trebuie să convoace părțile în termen de 7 zile lucrătoare. Aici se poate ajunge la un acord și conflictul să fie încheiat, ori se poate să se ajungă la un acord parțial pe doar câteva revendicări sau chiar niciuna, de unde se poate ajunge la grevă. Procedura concilierii este obligatorie, însă angajatorul și angajații pot opta și pentru procedura de mediere ori arbitraj dacă doresc.

Declanșarea grevei

O grevă generală poate fi declanșată doar după ce sunt parcurși toți pașii obligatorii, iar toate soluțiile de soluționare a conflictului au fost epuizate. Ultimul pas obligatoriu rămâne greva de avertisment, care poate dura maxim 2 ore. Abia după cel puțin 2 zile, poate fi declanșată și greva propriu-zisă, cu notificarea în prealabil atât a angajatorilor, cât și a ITM-ului.

Declanșarea și încetarea grevei

În mod normal, organizațiile îndreptățite să poarte negocierea colectivă și care au pornit conflictul colectiv de muncă declanșează o grevă. Dar, acolo unde nu există sindicate reprezentative sau nu există deloc sindicate, ci doar reprezentanți ai angajaților și sindicate nereprezentative, greva poate fi declanșată de acestea doar dacă au acordul scris a cel puțin unui sfert din angajați sau lucrători.

Cel mai simplu și probabil cel mai întâlnit mod de încetare a grevei este atunci când e soluționată printr-un acord al părților. În același timp, orice participant se poate retrage oricând din grevă, dar trebuie să transmită în scris, individual, atât comitetului de grevă, cât și angajatorului. Iar, dacă mai mult de jumătate  din cei care au decis declanșarea grevei renunță în scris, atunci greva încetează legal.

Excepții și situații speciale

Pe lângă greva de avertisment și cea propriu-zisă, există inclusiv greva de solidaritate, care se poate declanșa după o procedură diferită de cea normală. Ea poate fi făcută pentru a susține o revendicările unor angajați din altă unitate, dar cu condiția să facă parte din același grup de unități sau sector de negociere colectivă și cu acordul a cel puțin 35% din numărul total al angajaților. Greva de solidaritate nu poate dura mai mult de o zi.

Alt caz este și greva împotriva politicii sociale și economice a Guvernului, unde avem o procedură diferită de cea normală. Greva este declarată de federațiile și confederațiile sindicale după ce au urmat procedurile interne și pe cele din lege. Declanșarea trebuie să fie notificată guvernului și angajatorului cu 10 zile înainte, iar organizatorii au obligația de a continua negocierile pe toată durata grevei.

Trebuie menționat că anumite categorii, precum polițiștii ori judecătorii, nu au dreptul la grevă, deși există metode legale de protest practicate. Unele domenii de activitate – precum sănătatea, transportul feroviar ori salubritatea – au niște condiții speciale pentru desfășurarea grevei – de pildă, asigurarea unei treimi din activitatea normală.

Drepturi și obligații pe timp de grevă

Legea Dialogului Social încearcă să ofere un grad de protecție mai mare pentru angajați și o situație echitabilă, stabilind reguli de ambele părți.

În primul rând, participarea la grevă este liberă, iar nimeni nu poate fi constrâns sau amenințat să participe ori să nu participe. Contractul de muncă este suspendat pe perioada grevei, dar asigurarea de sănătate rămâne în continuare valabilă. Până acum câteva zile, suspendarea era de drept – ceea ce nu afectează vechimea în muncă – însă prin OUG suspendarea este acum la cerere, ceea ce ar putea afecta vechimea în muncă și, astfel, profesorii care vor să dea definitivatul. Niciun angajat nu poate fi sancționat pentru participare atâta timp cât greva e legală și, dacă angajatorul încearcă prin amenințări sau mijloace violente să forțeze oamenii să muncească, poate fi pedepsit inclusiv cu închisoare.

Există inclusiv o serie de sancțiuni cu amenzi de câteva zeci de mii de lei pentru cazurile în care angajatorul încearcă să împiedice exercitarea normală a drepturilor a salariaților. Iar în cazul în care încearcă să oprească un lider sindical să-și exercite atribuțiile, pedeapsa poate fi pedepsit inclusiv cu închisoarea de la 3 luni  la 2 ani. Este interzisă inclusiv încadrarea altor oameni în muncă pentru a-i înlocui pe greviști.