Cum se face bugetul de stat! Câte taxe plătesc, de fapt, românii

SPECIAL FANATIK
Alexandru Năstase   
în HotNews
23/02/2021, 18:23
Cum se face bugetul de stat! Câte taxe plătesc, de fapt, românii SPECIAL FANATIK
Bugetul de stat se face și pe baza taxelor și impozitelor. Sursa foto - colaj Fanatik

FANATIK îți spune cum se face bugetul de stat și mai ales câte taxe plătesc românii în anul de grație 2021, unul în care parlamentarii sunt mai deciși ca niciodată să se certe pentru banii contribuabililor. Pentru că, în cele din urmă, clasa politică asta face – se luptă pentru o bucățică, fie ea cât de mică, din taxele colectate și încearcă să demonstreze o supremație a milei către oameni.

În derularea procesului bugetar, responsabilitățile revin Parlamentului, Guvernului, Ministerelor de Economie și Finanțe, dar și autorităților administrației publice locale, precum și ordonatorilor de credite.

Concret, Parlamentul este cel care adoptă legile bugetare anuale precum și legile de rectificare și legile contului general anual de execuție elaborate de Guvern potrivit cu strategia macroeconomică asumată de acesta.

Cum se face bugetul de stat în România

Guvernul reprezintă autoritatea publică a puterii executive, una care funcționează în baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.

Dacă ne raportăm strict la autoritățile administrației publice locale, atunci acestea sunt consiliile locale, consiliile județene și consiliul general al Municipiului București, ca autorități deliberative, și primarii, președinții consiliilor județene și primarul general al Municipiului București, ca autorități executive.

Ministerele Economiei și Finanțelor sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia și programul de guvernare în domeniul finanțelor publice. Sunt, fără doar și poate, ministere cu rol de sinteză și, totodată, instituții publice cu personalitate juridică ce coordoneaă acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar.

Vorbim despre pregătirea proiectelor, legilor bugetare anuale, legilor de rectificare, precum și legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.

Ordonatorii de credite sunt conducătorii instituțiilor și unităților care folosesc mijloace bănești din bugetele publice, cu titlul de credite bugetare, în vederea acoperirii cheltuielilor aprobate prin bugetele lor de venituri și cheltuieli.

Câte taxe plătesc, de fapt, românii

Sunt mai multe taxe și impozite pe care românii le plătesc încă de la începutul anului. Toate merg în bugetul de stat. De exemplu, cea mai importantă parte vine de la TVA-ul plătit de fiecare om. Urmează accizele și impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice.

Veniturile nefiscale, impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane fizice și sumele primite de la UE sau alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări reprezintă un alt capitol aparte în construcția unui buget.

Sursa foto – hepta.ro

De asemenea, impozitele și taxele pe proprietate, contribuțiile de asigurări, veniturile din capital, impozitul pe comerț exterior și tranzacții internaționale, dar și taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități aduc bani la buget.

Nu în ultimul rând mai sunt câteva impozite și taxe generale pe bunuri și servicii de unde se mai strânge o cotă parte pentru buget.

Ce presupune un buget de stat

Bugetul general consolidat constituie instrumentul principal de acțiune, întrucât acesta reflectă toate resursele financiare publice și cheltuielile publice pentru anul în curs.

Fluxul de venituri și cheltuieli cuprinde ansamblul bugetelor, adică bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, bugetele locale, bugetele fondurilor sociale, bugetul trezoreriei statului, bugetele altor instituții publice cu caracter autonom.

Functionarea acestui complex sistem de bugete nu se poate realiza decât prin elaborarea politicii financiare a guvernului pentru o anumită perioada de timp. Este nevoie de o elaborare a proiectului de buget, aprobarea lui, execuţia, încheierea acesteia, controlul şi aprobarea execuţiei.

Nu în ultimul rând, fundamentarea bugetului influenţează stabilitatea microeconomică, evoluția creșterii economice, dinamica prețurilor și a șomajului cât și evoluția ratei dobânzii și a soldului curent al balanței de plăți.

De remarcat că în procesul de elaborare a proiectului de buget, coordonarea, finalizarea și prezentarea revin Ministerului Finanțelor. Acesta, împreună cu Banca Centrală, celelalte ministere și instituțiile de prognoză, stabilesc premisele de la care se pornește.

Se ia în considerare, totodată, programul de guvernare aprobat de Parlament, dar și principalii parametri macroeconomici, adică dinamica Produsului Intern Brut, rata inflației, gradul de fiscalitate, evoluția creditului intern, soldul rezervei internaționale nete, volumul finanțării externe.

România, campioană mondială la taxe

Fără doar și poate, România își caută adversar la capitolul taxe. Au fost ani de zile în care fiecare om trebuia să achite câteva zeci de taxe și impozite anual.

Sursa foto – hepta.ro

De altfel, în 2003, România avea nu mai puțin de 224 de taxe, pentru ca numărul lor să crească amețitor în 2005 și să ajungă la 330. Nu a fost maximum istoric, pentru că, în 2006, s-a trecut la 420 de taxe.

Concret, contribuabilii plătesc, în primul rând, impozitele către bugetul statului, adică impozite directe, pe profit și pe venit, și impozite indirecte, cum ar fi TVA, accize și deja celebrele taxe vamale. După care se trece la contribuțiile la bugetele sociale, apoi impozite și taxe locale, unele prevăzute chiar în Codul Fiscal, în timp ce altele sunt stabilite de fiecare primar în parte.

Închide ×