FANATIK îți spune cum se fură lemnul din pădurile României în ciuda faptului că autoritățile se bat cu pumnul în piept și spun că problema este aproape rezolvată. Cei implicați în monitorizarea fenomenului de tăieri ilegale trag un nou semnal de alarmă și transmit că realitatea din teren este cu totul alta.
Tiberiu Boșutar, unul dintre cei mai cunoscuți activiști de mediu spune că SUMAL 2.0 a venit cu multe îmbunătățiri, dar nu se poate discuta despre păduri neatacate. Acesta este de părere că angajații din sistem au nevoie de controale mult mai puternice.
Poreclit Robin Wood de România, Boșutar subliniază că, în acest moment, chiar pădurarul este cel mai periculos pentru pădure.
„Spre norocul nostru, al celor care suntem implicați în monitorizarea fenomenului de tăieri ilegale din pădurile României, cu SUMAL 2.0 și cu schimbările din Codul Silvic, volumul de furt de lemn din fondul forestier s-a diminuat drastic, pot să zic.
Mai mult decât jumătate. Asta nu înseamnă că am scăpat definitiv de furturi și că nu există cealaltă jumătate.
Dacă s-a diminuat, s-a diminuat din volumul de lemn furat de hoții externi. Acum au rămas manevrele făcute de angajații din sistem. Am avut situații concrete în care pădurarul stătea de „6”.
Există, în continuare, furturi foarte bine organizate și foarte bine controlate de angajații din sistem”, a explicat Tiberiu Boșutar pentru FANATIK
Agent Green, Declic, Greenpeace și WWF au avut și ele, de-a lungul timpului, poziții dure față de tăierile ilegale. Toți spun că fenomenul continuă în timp ce autoritățile ridică impasibile din umeri.
„Lemnul, că e furat, că nu e furat, după ce a ieșit din fondul forestier, șansele sunt 99 la sută să fie acoperit de acte. După ce lemnul a trecut de barieră este aproape imposibil să mai dovedim că el provine din tăiere ilegală sau nu.
Lemnul este vulnerabil până la primul depozit. Acolo trebuie să faci un transport multiplu, trebui să duci fără acte etc. Din pădure până la primul depozit sunt probleme. De acolo, încep să apară altele”, a mai adăugat Tiberiu Boșutar.
Activistul de mediu a explicat și o metodă simplă prin care jucătorii de pe această piață reușeau să facă rost de lemn. Concret, totul pleca din pădure, acolo unde se falsificau actele încărcăturilor.
„Acum deșeurile provenite din prelucrarea lemnului nu mai devin nelemn. Dacă cumpărai 100 mc de lemn din părure, după ce începeai să sortezi, în România când cumperi lemn, cumperi volumul brut, nu net. Asta înseamnă că din 100 mc ai 10% crengi, 10% coajă, undeva la 20% lemn de foc și doar 60% lemn de lucru.
Din ăștia 60% îți ieșeau 40 mc, adică 40% cherestea. Practic, din 100 mc cumpărați, randamentul este undeva la 40% de cherestea. Dar, dacă calculezi din lemnul de lucru, din cei 60 la sută, randamentul e de 75%.
Înainte ei făceau acte în pădure și dădeau un randament de 75 până la 90 % la volumul total brut și făceau acte de la 100 mc la 80 de mc. Deci, în realitate erau 40, dar ei spuneau că sunt 80.
Așa aveau acte pentru cheresteaua provenită din prelucrarea a 200 de mc de lemn. Deșeurile care rămâneau, rumegușul, coaja deveneau în urma prelucrării nelemn. Erau comercializate cu avize de mărfuri, deci nu mai erau lemn. Acum, fiecare surcică din acei 100 mc este considerată lemn și trebuie transportată cu avizul silvic. Și nu mai lasă loc de acte pentru a acoperi lemnul provenit din cheresteaua furată”, a mai spus Tiberiu Boșutar.
Vă readucem aminte că noua versiune a aplicaţiei Inspectorul Pădurii a devenit disponibilă de la începutul lunii februarie. În acest moment, accesul în aplicaţie se poate realiza de pe orice dispozitiv fix sau mobil cu acces la internet. Între timp, echipa de dezvoltare, STS a creat şi două versiuni dedicate terminalelor cu Android şi iOS.
Greanpeace România a descris SUMAL drept o bază de date integrată care, atunci când funcționează corect, ar trebui să conțină informații esențiale din domeniul silvic: ce se taie din păduri, unde se taie, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și cum este comercializat.
La acest sistem sunt conectați obligatoriu toți actorii din domeniu, de la administratori de păduri, de stat și privați, organisme de control și operatori economici, până la simplul cetățean interesat de soarta pădurilor.