Cum se încasează sporurile la stat. Opt milioane de lei plătite pentru proiecte europene abandonate

Potrivit legislației actuale, funcționarii publici care lucrează la implementarea proiectelor europene cu finanțare nerambursabilă pot beneficia de un spor de până la 50% din salariu. Măsura a fost justificată ca un mijloc care să asigure implementarea la timp a acestor proiecte, dar și să asigure astfel un salariu decent funcționarilor publici. Nu întotdeauna plata acestor sporuri, plată care se face de la bugetul de stat, aduce însă și la implementarea la timp a proiectelor europene.

Sporuri plătite la proiecte europene uitate

Consiliul Județean Constanța a plătit între anii 2018-2022 nu mai puțin de opt milioane de lei sporuri pentru angajații din instituție care lucrau în cadrul a patru proiecte europene. Acordarea sporurilor este acoperită de lege, ce permite acordarea unui spor de până la 50% din salariu pentru angajații care se ocupă de proiectele fără rambursare. Consiliul Județean a acordat însă aceste sporuri în condițiile în care proiectele în cauză nu au avansat semnificativ, iar plățile făcute în cadrul acestora au depășit doar un milion de lei.

Informația apare într-un raport de audit, publicat săptămâna trecută, în urma unui control efectuat de către Curtea de Conturi privind gestiunea financiară în anul 2022 la nivelul CJ Constanța. Raportorii Curții de Conturi critică modul „defectuos” în care a fost efectuat controlul intern în ceea ce privește angajarea și plata majorării salariilor de bază cu până la 50%, aferente membrilor echipelor desemnate în cadrul proiectelor cu finanțare nerambursabilă în cadrul a patru proiecte în domeniul culturii.

Raportul Curții menționează că acest lucru a dus la plata, din bugetul Consiliului Județean în ultimii cinci ani 2018-2022, sumei de opt milioane lei reprezentând cheltuieli de personal pentru stimularea membrilor echipelor de implementare FEN. Doar pentru nivelul anului 2022, suma plătită a fost de 1,24 milioane lei. Curtea de Conturi subliniază însă că aceste plăți nu au fost corelate cu stadiul de implementare al proiectelor, din valoarea totală a celor patru proiecte de peste 50 milioane lei, fiind plătiți doar 1,2 milioane, proiectele neavansând dincolo de faza de proiectare.

Digi24.ro

Momentul în care șoferul accelerează și mașina cade în gol, la Pasajul Lujerului

„Stadiul derulării contractelor de finanțare nu a depășit 10% din valoarea totală a contractelor de finanțare, contractele de exercițiu nu au depășit faza de proiectare la finele anului 2022, valoarea totală a plăților efectuate și înregistrate în contabilitate în perioada 2018-2022 a fost de numai 1,298 milioane lei din valoarea contractuală totală contractată de 50.8 milioane lei, iar suma totală solicitate la rambursare a fost de numai 1,87 milioane lei (din care 1,07 milioane lei solicitări în anul 2023, aflate în analiza OIP), existând riscul pierderii finanțării în situația neîncadrării în termenul final prelungit al contractelor de finanțare de 31.12.2023”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Acest spor a fost introdus în mod specific în lege în iunie 2017 în Legea cadru 153, și deși sporul se acordă indiferent de numărul de proiecte în care un angajat lucrează, însă acest spor se acordă în funcție de numărul de ore lucrate efectiv în cadrul proiectelor europene. Inițial, măsura se aplica doar pentru proiectele unde cheltuielile de personal erau rambursabile, însă prevederea a fost eliminată prin OUG 91/2017, astfel că orice funcționar care era trecut într-un proiect beneficia automat de un spor.

La începutul anului 2023, actualul ministru de finanțe venea cu un proiect de HG prin care stabilea o grilă privind procentul sporului și numărul de ore lucrate în cadrul proiectelor. Astfel, funcționarii publici care lucrau 20 de ore în cadrul proiectelor europene primeau un spor de 10%, pentru o majorare salarială de 50% fiind necesare peste 80 de ore lucrate. Astfel, raportul Curții de Conturi vorbește de „lipsa unui control intern riguros în sensul urmăririi de către responsabilii/ managerii de proiect a corelării numărului de ore din fișele de pontaj (…) raportat la stadiul efectiv de realizare a proiectelor”. Altfel spus, angajații și-au punctat ore de muncă în cadrul proiectelor, fără însă ca implementarea lor să evolueze efectiv.

Cine conduce Consiliul Județean Constanța

Aceasta a fost doar una dintre cele șapte probleme de „bună guvernare” identificate de către Curtea de Conturi în gestiunea CJ Constanța în anul 2022. O altă neregulă identificată viza contractul pentru servicii de pază încheiat de CJC cu Direcția de Pază a Județului Constanța în anul 2021. Contractul este unul uriaș, în valoare de nu mai puțin de 8,8 milioane lei. Curtea de Conturi atrage atenția că „există riscul supraestimării cheltuielilor cu serviciile de pază (…) în condițiile în care obiectivele la care se asigură paza și monitorizarea, precum și numărul de posturi cuprinse în anexe, nu sunt stabilite printr-un plan de pază întocmit și aprobat conform prevederilor legale”.

Digisport.ro

S-a aflat cauza morții lui George Baldock, fotbalistul găsit fără suflare la 31 de ani

O altă abatere semnalată de către auditorii Curții de Conturi este legată de majorarea nejustificată a cheltuielilor CJ Constanța, cu suma de 723.000 lei. Banii au fost plătiți de către consiliul județean către Regia Autonomă Județeană de Poduri cu care avea încheiat un contract de deszăpezire și combatere a lunecușului în iarna 2021-2022. Plata sumei a fost justificată de către Consiliul Județean ca reprezentând „ore de așteptare pentru utilaje la cerere”. Raportul Curții de Conturi subliniază însă că plata acestora nu apărea în caietul de sarcini, la fel cum nu era nici plata pentru mașinile însoțitoare pentru care CJ a decontat 217.000 lei.

Consiliul Județean Constanța este condus din anul 2020 de către fostul deputat liberal Mihai Lupu. Acesta a fost director general al companiei Oil Terminal timp de trei ani, iar apoi din anul 2008 a prins două mandate de deputat pe listele PNL. În vara anului 2023, Mihai Lupu era pus sub urmărire penală de către DNA, fiind acuzat că a primit mită de la un om de afaceri plante decorative și lucrări de amenajare a grădinii în schimbul unor informații privind licitațiile publice. Acesta a negat acuzațiile, dar a decis să-și dea demisia din PNL pentru a nu afecta imaginea partidului.