News

Cum se schimbă CCR după plecarea lui Dorneanu. Noile numiri ar putea modifica poziția Curții Constituționale în războiul cu CJUE

Pentru următorii trei ani, Curtea Constituțională a României intră într-o nouă eră sub conducerea președintelui Marian Enache, care-l înlocuiește pe Valer Dorneanu
13.06.2022 | 18:05
Cum se schimba CCR dupa plecarea lui Dorneanu Noile numiri ar putea modifica pozitia Curtii Constitutionale in razboiul cu CJUE
Cei trei noi judecători de la CCR ar putea schimba jurisprudența curții privind relația cu CJUE. Sursa foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Odată cu numirea a trei noi judecători  și cu alegerea unui nou președinte până în anul 2025, Curtea Constituțională a României intră într-o nouă epocă, iar una din principalele obiective ar putea fi clarificarea relației cu CJUE.

CCR, în noua epocă Enache

După ce sâmbătă a fost ales în funcția de președinte al CCR pentru un mandat de trei ani, judecătorul Marian Enache a transmis că urmărește realizarea unei mai mari deschideri a instituției în raport cu celelalte autorități publice, atât din România cât și din Europa. Astfel, noul preşedinte al CCR a transmis că doreşte promovarea unui dialog mai structurat între instituţiile statului pentru a diminua numărul conflictelor juridice de natură constituţională şi, de asemenea, un dialog instituţional cu instanţele constituţionale şi europene (CEDO/ CJUE).

ADVERTISEMENT

Menționarea instanțelor europene de către noul președinte al CCR este surprinzător în contextul în care, sub conducerea fostului președinte Valer Dorneanu, CCR a adoptat o poziție aproape suveranistă față de superioritatea dreptului comunitar în raport cu dreptul intern iar mai multe decizii controversate ale instanței constituționale au venit în conflict direct cu deciziile CJUE. Mai mult, Marian Enache a făcut constant parte din majoritatea formată în jurul lui Dorneanu care a trecut mai multe decizii contrazise de către judecătorii CJUE.

De altfel, din cei nouă judecători ai CCR doar Livia Stanciu, fosta șefă a Curții Supreme, și profesoara Simina Tănăsescu, fosta consilieră a președintelui, ambele numite de către președintele Iohannis la CCR au fost singurele care au aut opinii separate împotriva deciziilor CCR ce au venit în contradicție cu dreptul european. Ne referim în special la prima dintre aceste decizii, decizia CCR 390/2021, prin care se confirma legalitatea Secției Speciale în ciuda recomandărilor MCV ale Comisiei Europene prin care se cerea desființarea acestora.

ADVERTISEMENT

Seria de decizii controversate ale CCR privind organizarea sistemului judiciar din România a fost, rând pe rând, contrazisă de mai multe decizii ale Curții de Justiție a UE situație în care s-a ajuns, în acest moment, la un război deschis între cele două instanțe și o incertitudine în privința aplicării dreptului național sau cel european în instanțele din România. Specialiștii în Drept au subliniat că decizia CJUE este obligatorie pentru toate instanțele naționale, inclusiv Curtea Constituțională, „însă, printr-un raționament ce combină ignoranța juridică selectivă și formalismul strategic, CCR a interpretat Constituția României într-un canon naționalist incompatibil cu dreptul european. Decizia CCR aduce România în colimatorul Comisiei Europe, alături de Ungaria și Polonia, ca o țară al cărei sistem constituțional devine incompatibil cu principiile UE”.

Magistrații români au susținut că acest „impas juridic” format în jurul relației dintre CCR și CJUE ar putea fi depășit „doar printr-o schimbare a jurisprudenței CCR”, schimbare ce ar putea veni odată cu o nouă alcătuire.

ADVERTISEMENT

Lucrurile sunt cu atât mai importante cu cât acest conflict juridic dintre CCR și CJUE a adus România în poziția de a face subiectul unei acțiuni de infringement. Astfel, la finalul anului trecut, Didier Reynders, Comisarul european pentru justiție, anunța oficial că țara noastră a primit o somație – acțiune premergătoare intrării în procedura de infringement – prin care i se cerea să trimită clarificări privind aplicarea deciziei CJUE. Câteva zile mai târziu, într-un interviu pentru FT, Reynders sublinia că Bruxelles-ul poate iniția acțiuni în justiție împotriva României, având în vedere „poziția reală, permanentă și persistentă a instanței de judecată a țării de a contraveni legislației UE sau caracterul obligatoriu al deciziilor CEJ”.

Mai mult, oficialul european preciza că a primit un răspuns din partea Guvernului României în sensul respectării supremației dreptului european, însă nota că acest mesaj nu a fost unul fără echivoc. „Am primit o reacție din partea guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european, dar… în cadrul constituției României”, sublinia Didier Reynders.

ADVERTISEMENT

Schimbare de jurisprudență la CCR?

Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Marian Enache, Daniel Marius Morar, Mona Maria Pivniceru, Gheorghe Stan și Varga Atila sunt judecătorii CCR care au semnat deciziile prin care a fost validată Secția Specială în ciuda poziției instituțiilor europene în acest sens. Dintre aceștia, Dorneanu, Daniel Morar și Mona Pivniceru și-au încheiat acum mandatele, ceea ce înseamnă că Cristian Deliorga și Gherghe Stan, numiți de către PSD la CCR în era Dragnea, alături de Atila Varga au rămas principalele voci împotriva supremației dreptului european de la CCR în contextul în care noul președinte a subliniat că dorește să restabilească dialogul și deschiderea curții față de CJUE și CEDO.

În acest context, esențială va fi poziția celor trei noi judecători care și-au început acum mandatul la instanța constituțională. Trebuie reamintit că, sub conducerea lui Valer Dorneanu, CCR a întrerupt orice relație instituțională cu instanțele europene, punând capăt încă din 2018 a întrevederilor comune cu judecătorii europeni. Însă, momentul cel mai de jos în relațiile dintre CCR și instanțele europene a fost atins în luna decembrie a anului trecut când, într-un comunicat al CCR semnat doar de președintele Dorneanu, a contrazis clar principiul fundamental de funcționare juridică a UE, susținând că deciziile CJUE pot produce efecte „numai după revizuirea Constituției în vigoare”.

Una din vocile care au criticat poziția CCR a fost chiar cea a Iulianei Scântei, atunci președinta Comisiei juridice a Senatului, numită acum cu sprijinul PNL la CCR. Aceasta a susținut că instanța constituțională nu reprezintă România în relația cu UE, și că acel comunicat nu are niciun efect juridic, criticând în termeni duri poziția de atunci a curții conduse de către Dorneanu.

„Să citeşti pe site-ul CCR că e nevoie de revizuirea Constituţiei pentru a respecta deciziile CJUE este o glumă proastă! Nu e nevoie de nicio revizuire a Constituţiei ca să respecţi CJUE. Este inadmisibil ca pe site-ul „garantului supremaţiei Constituţiei” să găseşti acest comunicat de presă, care nu reprezintă nici măcar poziţia oficială a Curţii, adică a plenului CCR format din cei 9 judecători.

Acest comunicat neînsușit de plenul Curţii poate fi doar o ‘părere juridică’ a Preşedintelui CCR Valer Dorneanu care controlează direct Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol care a postat acest text. Iar Valer Dorneanu ‘nu este CCR’ deşi aşa se comportă, iar opinia sa juridică retrogradă specifică anilor ‘90 nu poate reprezenta ‘poziţia oficială’ a Curţii Constituţionale din România”, a susținut Iuliana Scântei.

La acea dată atât premierul Nicolae Ciucă cât și alți lideri liberali, au avut poziții publice prin care au subliniat că poziția Guvernului României este clară în favoarea susținerii supremației dreptului european. O poziție discordantă, și de susținere pentru curtea condusă atunci de Dorneanu, a avut atunci liderul PSD, Marcel Ciolacu. „Înțeleg că există o decizie a CCR în ceea ce privește o Constituție a României. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare. Ambele mecanisme, MCV, sunt nedrepte cu România de multe ori. E o temă falsă pentru că nu a existat niciun abuz (…) Mi se pare că aceste mecanisme (MCV, n.red.) trebuiau scoase din România. O spun foarte responsabil că au existat derapaje în România”, declara liderul PSD.

În contextul în care PSD pare inclinat să-și mențină această poziție, susținută cu ardoare în epoca Dragnea, rămâne de văzut în ce măsură Bogdan Licu, numit la CCR cu sprijinul PSD ar putea susține această orientare a social-democraților. Această necunoscută vine în contextul în care Bogdan Licu este văzut mai puțin drept un apropiat al social-democraților cât, în special, unul al zonei de influență al serviciilor secrete, iar fostul procuror general interimar nu este nici un specialist în drept constituțional cu poziții clare pe tema conflictului dintre CCR și CJUE.

Totuși, de-a lungul carierei sale Bogdan Licu s-a exprimat de câteva ori cu privire la Secția Specială. În anul 2019, atunci când ocupa funcția de procuror general interimar, Bogdan Licu a declarat, după o întrevedere cu reprezentanții Comisiei Europene, că „este foarte dificil să susții o asemenea structură, în condițiile retragerii peste noapte a unor apeluri”.

Pe de altă parte, în timpul audierilor din CSM, atunci când a candidat pentru postul de prim-adjunct al procurorului general, Bogdan Licu a fost întrebat direct cum vede caracterul recomandărilor MCV, o temă centrală în jurul căreia s-a format conflictul dintre CCR și CJUE. „Ele sunt emise în anumite contexte. Contextul în care au fost emise recomandările era unul dramatic…”, a încercat Licu să evite inițial un răspuns direct, însă întrebat din nou a precizat că „o să ținem cont de ele, dar nu le văd caracterul obligatoriu”.  Totuși, în ceea ce privește o altă cerință MCV, și anume caracterul obligatoriu al Secției pentru procurori din CSM în procesul numirii șefilor marilor parchete, Bogdan Licu a precizat că susține poziția experților Comisiei Europene.

„Cred că voi reuşi să contribui la coeziunea din cadrul CCR, cred că voi reuşi să stimulez un dialog mai mare între CCR şi, de exemplu, Curtea de Justiţie a UE şi să ne armonizăm poziţiile între noi, astfel încât să primeze interesul cetăţeanului şi CCR să aibă o imagine bună”, a spus Bogdan Licu în cadrul audierilor din Camera Deputaților unde a primit un aviz pozitiv.

Pe lângă cei doi, la CCR va ajunge și Mihaela Ciochină, fostă consilieră a președintelui Iohannis și numită de acesta din urmă. Fără o audiere publică sau o alte declarații, nu există multe indicii privind orientarea și viziunea constituțională a acesteia privind raporturile dintre dreptul național și cel comunitar.

În concluzie, pe lângă judecătoarele Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, tabăra pro-europeană ar putea conta pe voturile Iulianei Scântei dar și a Mihaelei Ciochină, ținând cont că nominalizarea acesteia a venit din partea șefului statului. Astfel, cu patru voturi în favoare, o altă decizie pe această temă ar putea depinde de poziționările lui Bogdan Licu sau Marian Enache, cei doi care au susținut că vor un dialog deschis cu CJUE și CEDO.

ADVERTISEMENT