Cum și-a fermecat Călin Georgescu electoratul. ”El nu propovăduiește niște soluții, el propovăduiește o religie”

Rapoartele serviciilor secrete privind campania pe Tik-Tok a lui Călin Georgescu, desecretizate miercuri de către Administrația Prezidențială, nu fac decât, cel mult, să confirme finanțarea masivă de care s-a bucurat acest candidat din partea unor actori statali sau non-statali de la periferia societății. Totuși, ele sunt departe de a ne oferi o explicație cauzală a succesului șocant din primul tur.

Votul împotriva partidelor politice

Asta pentru că, oricât de complexă ar fi fost și oricât de bine ar fi fost țintită, o campanie online reprezintă până la urmă doar un mijloc pentru mesajul unui candidat. Altfel spus, campania de pe Tik-Tok ca lui Călin Georgescu, ca orice campanie online, nu joacă decât un rol de mediere în logica cauzală care ar trebui să ne explice succesul electoral al acestuia.

Una din principalele explicații pentru succesul neașteptat din primul tur a fost votul anti-sistem, un vot punitiv la adresa clasei politice. Politologul Cristian Hrituc scria pe blogul personal după primul tur al alegerilor că actuala clasă politică, în special PNL și PSD, a fost mai degrabă preocupată să facă bani și mai puțin să guverneze.

„Partidele politice vechi, PSD și PNL, au eșuat în multe privințe. Deși sunt mulți oameni buni în eșaloanele inferioare, majoritatea s-au gândit doar la combinații, la cum facem bani pentru noi, nu la ce facem pentru țară. Generația veche a acestor partide a dus România în NATO și în UE. Generația nouă, venită la putere, a fost mult mai slab pregătită și mai avidă după bani”, sublinia politologul, care indica astfel una din cauzele principale pentru votul masiv primit de către Călin Georgescu.

Digi24.ro

Cine e Cristina Târteață, funcționara care l-a confruntat pe Bolojan: numită pe filiera PSD în mai multe instituții. Ce avere are

O întrebare legitimă care se ridică aici este însă cum a fost posibil un astfel de vot de blam, la doar trei luni de la alegerile locale, alegeri câștigate clar de către PNL și PSD. La alegerile din iunie, cele două partide au obținut peste 2.800 de mandate de primari în toată țara, următorul partid în listă fiind UDMR, cu doar 200 de mandate. AUR, cel mai recent partid anti-sistem a obținut doar 30 de mandate.

Practic, în doar trei luni, fără vreun eveniment social major, votul masiv pentru cele două partide tradiționale s-a transformat atât de radical încât cele două partide au rămas fără un candidat propriu în turul doi al alegerilor. Mai mult, cele mai multe voturi au mers la candidatul care a promis electoratului o schimbare radicală, ba chiar o guvernare fără partide politice.

„Partidele politice sunt niște gloabe la carul de aur al poporului român. Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul! Niciun partid politic! Pentru că strămoșii sunt vii”, declara Călin Georgescu, în luna aprilie a acestui an. Acesta a revenit la această idee și după alegerile parlamentare, când a vorbit de „falimentul partidelor”, vinovate de a fi făcut „speculă cu încrederea şi inteligenţa oamenilor”. De altfel, aceasta a fost o temă constantă a mesajelor sale, în interviul cu Mihai Tatulici de la FANATIK, Călin Georgescu a susținut că va guverna nu prin intermediul partidelor politice, ci direct prin popor.

Apologia Mișcării Legionare și psihologia maselor

Totuși, specialiștii subliniază că cele două tipuri de alegeri au foarte puțin în comun, fiind un cu totul alt electorat cel care l-a votat pe Călin Georgescu. Dacă la locale temele s-au concentrat pe probleme administrative, drumuri, țevi și apă caldă, alegerile prezidențiale au deschis posibilitatea unui cu totul alt tip de discurs.

Digisport.ro

Gigi Becali a văzut câți bani primește ca deputat și a răbufnit: ”Ce înseamnă asta?”

Potrivit specialiștilor, ascensiunea lui Călin Georgescu a venit tocmai prin activarea curentului naționalist, cu influențe mitico-ortodoxe, adică același curent care, în urmă cu patru ani aducea AUR în Parlament cu 10%. „Este ușor să vinzi ”suveranismul”, excepționalismul românesc a fost creat de comuniști-protocronismul. Există în popor, în generațiile anilor 50 plus, sămânța. Trebuie udată. De aceea, lideri precum Georgescu au cum să prindă”, e din nou explicația politologului Cristian Hrituc.

Relevante aici nu sunt atât declarațiile acestuia în care face apologia Mișcării Legionare sau discursurile copiate cuvânt cu cuvânt după Mareșalul Antonescu, cât mesajul subliminal în care trecutul este ridicat la nivel de mit, împodobit cu elemente pseudo-creștine. Exemplul cel mai elocvent în acest sens sunt interviurile cu preoții care l-au susținut direct în campania electorală.

„Un candidat cum e Călin Georgescu a reușit să fascineze printr-un discurs pseudo-carismatic, și să activeze niște votanți sau o parte a electoratului care și-a descoperit cumva vocația naționalistă. Aici nu e vorba de un naționalism tipic, care până la un punct poate fi justificat în logica patriotismului, ci e vorba de un naționalism care se revendică din perioada interbelică, din extremismele de dreapta și chiar din Mișcarea Legionară, și chiar din discursul Mareșalului Antonescu. 

Apoi, Călin Georgescu este un candidat și un om politic care vorbește mai multor publicuri, și care se adresează mai multor segmente ale electoratului. O parte a acestuia este fascinat de această retorică neo-legionară, infuzată cu elemente religioase, care accentuează demnitatea națională, onoarea, glorificarea trecutului, etc.. 

Pe de altă parte, avem la același candidat un discurs în care combină o ortodoxie convențională cu credințe new-age, și ele extrem de populare în ultima vreme. Faptul că nu este sancționat de electorat ne arată că sunt mulți oameni care rezonează cu acest misticism de tip new-age. Ce face Călin Georgescu astfel, mai mult decât să politizeze ortodoxia, așa cum o făceau legionarii în anii 30, el o politizează și o infuzează cu credințe new-age ceea ce duce la un fel de ortodoxism elucubrat, adică e plin de astfel de inepții new-age”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Mihai Rusu.

Promisiunea unei schimbări radicale

Alături de această mitificare a trecutului, imaginea țăranului român plin de Hristos care mergea cântând la secerat, avem o demonizare a prezentului – „nu producem nimic”, „nu avem bănci românești”, „străinii ne fură totul” – alături de promisiunea unei schimbări radicale. Totul e însă prezentat vag, fără a se intra în detalii cu privire la cum vom atinge această măreție sau în ce ar consta ea mai exact – „când va vedea orice vameș un pașaport românesc se va ridica în picioare”.

Explicațiile aici ies din sfera alegătorului rațional și apelează mai curând la elemente de psihologia mulțimilor. Unul din elementele care unește oamenii într-o astfel de mișcare de masă, potrivit literaturii de specialitate, este nevoie de schimbare, indivizii fiind atrași de promisiunea unei transformări radicale, fiind oferită iluzia unui viitor mai bun, chiar dacă această viziune este adesea vagă.

„Eric Hoffer susține că oamenii aderă la grupuri extremiste nu din cauza unei ideologii particulare, ci pentru a-și satisface o nevoie psihologică de bază. Ei vor apela la orice mijloace necesare pentru a scăpa de sentimentul persistent de disperare: „Dorul lor cel mai profund este de o viață nouă—o renaștere—sau, în lipsa acesteia, de o șansă de a dobândi noi elemente de mândrie, încredere, speranță, un sens al scopului și al valorii prin identificarea cu o cauză sfântă””, arată profesorul Jonah Rubin în cartea sa de comentarii la analiza clasică a lui Hoffer.

E o ipoteză confirmată și de comentariile susținătorilor lui Călin Georgescu, unde nu vedem nemulțumiri punctuale, aspecte specifice pe care candidatul să le rezolve. Oamenii vorbesc mai degrabă de o nouă Românie și mai puțin de probleme specifice (prețuri, salarii mici, autostrăzi, corupție, justiție, etc..). Doar câteva exemple de la o postare recentă a acestuia: „Să ne rugăm împreuna, toți cei care îl susținem pe Dl Georgescu, vibrația de grup este înălțătoare, ajunge acolo unde trebuie!”, „Poporul roman se trezește din somnul ăla menționat în imnul național și sunt sigură că a auzit, și va răspunde chemării dumneavoastră”, „Avem încă resurse și oameni care dacă se trezește în ei simțul patriotic și dorința de bine având credință în Dumnezeu putem împreună sa facem o Românie înfloritoare, demnă și independentă. Doamne ajuta votam Călin Georgescu”.

Istoricul Mădălin Hodor este de părere că această promisiune a unei schimbări radicale este un element comun tuturor mișcărilor totalitare.

„Așa făceau și naziștii, și fasciștii și comuniștii. În principiu e vorba de o revoluție, că asta e ideea, dărâmăm tot și aducem o lume nouă. Ăsta e liderul mesianic care aduce soluția finală. Care e asta? Să dărâmăm lumea actuală, pentru că nu are nimic bun în ea, și să venim noi, să o facem bună. Și în spatele chestiei ăsteia stau toate mișcările totalitare, care au venit la putere astfel, prin mijloace de manipulare, evident”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

În opinia sa, și modul în care Călin Georgescu își conduce campania electorală amintește mai mult de liderul unui cult decât de un politician. De altfel, și interlopii care l-au susținut deschis în primul tur au ajuns la concluzia că a fost mai mult „un efect de turmă”.

„Modul în care domnul Georgescu își conduce campania amintește mai degrabă de un cult religios, iar imaginea pe care o proiectează este acea a unui lider guru al unei secte. Dacă ești follower, trebuie să crezi neapărat. Am văzut că are niște reacții ostile, extrem de violente, în momentul în care cineva încearcă să-l întrebe și să-l contrazică. 

El pare mai degrabă obișnuit să aibă dreptate mereu. Se consideră un fel de izvor de înțelepciune, căci practic le știe pe toate. Observați de câte ori folosește cuvântul eu – eu fac aia, eu o să fac aia. Nu există noi, o singură dată nu a spus există Ion care se pricepe la finanțe și o să-l pun pe el să rezolve asta… Asta este psihologia liderului mesianic. Acești lideri mesianici au tot existat în istorie, și toți se comportă relativ la fel. El nu propovăduiește niște soluții, el propovăduiește o religie”, a mai precizat istoricul Mădălin Hodor, pentru FANATIK.