Cum și-a schimbat Curtea Constituțională jurisprudența de pe o zi pe alta pentru a respinge desființarea pensiilor speciale. Modificarea legilor justiției a trecut în același context

Curtea Constituțională condusă de Valer Dorneanu a decis joi, cu majoritate, să respingă desființarea pensiilor speciale pentru parlamentari pe motiv că nu au fost respectate procedurile și că astfel legea a fost adoptată mult prea repede.

Schimbarea jurisprudenței Curții

Ceea ce este însă surprinzător la decizia de joi este faptul că argumentul invocat reprezintă o îndepărtare față de o lungă jurisprudență a CCR, în care judecătorii constituționali au statuat în mod repetat că modul de aplicare al regulamentului din Parlament nu este în fapt o problemă care să facă obiectul verificării. Cel mai recent curtea condusă de fostul deputat PSD Valer Dorneanu a respectat această jurisprudență în anul 2018, atunci când a respins o sesizare similară aduse modificărilor intempestive la legile justiției în timpul guvernării PSD-ALDE.

Fără a avea încă motivarea deciziei de joi, luată cu șase voturi în favoare, din comunicatul emis de curte reiese că motivul pentru care legea prin care erau desființate pensiile speciale pentru parlamentari a stat în faptul că legea a fost adoptată mult prea repede, încălcându-se astfel o serie de termene, care ar avea valență constituțională.

„Curtea a observat că, potrivit art.76 alin.(3) din Constituție, „La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere”. Este o exigență constituțională ca scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgență [art.76 alin.(3)], și nu a celei generale [art.75].

Digi24.ro

Cum a reușit un bărbat să stea gratis timp de 5 ani într-un hotel celebru din New York

Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Respectarea art.75 și art.76 alin.(3) din Constituție constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament și, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea națională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale obiective și exprese în acest sens, denotă o atingere adusă însăși unei valori fundamentale a statului, și anume a caracterului său democratic”, se arată în comunicatul CCR de joi.

O astfel de abordare din partea Curții Constituționale pare cel puțin surprinzătoare, în contextul în care în nenumărate alte rânduri CCR a spus că Plenul e suveran și votul său acoperă eventuale vicii de procedură în adoptarea legilor. Judecătorul Cristi Danileț susține că, începând din anul 1993, există nu mai puțin de 20 de hotărâri ale curții în care și-a statuat această poziție.

„Este de reținut că în Constituția României nu sunt prevăzute termene de adoptare a unui proiect de lege (cu excepția adoptării tacite în prima cameră). Aceste termene sunt prevăzute doar în Regulamentele Camerelor. Or, potrivit jurisprudenței constante a CCR, modul de aplicare a Regulamentelor nu este o problemă care să poată fi verificată de CCR – a se vedea în acest sens deciziile CCR: nr. 44/1993, nr. 68/1993, nr. 12/1994, nr. 22/1995, nr. 98/1995, nr. 248/1995, nr. 710/2009, nr. 358/2009, nr. 786/2009, nr. 400/2009, nr. 1466/2009, nr. 893/2009, nr. 209/2012, nr. 188/2012, nr. 738/2012, nr. 690/2012, nr. 223/2016, nr. 349/2016, nr. 467/2016 și, cea mai recentă, nr. 252/2018”, a explicat Cristi Danileț.

Cum justifica CCR modificările aduse legilor justiției

Ultima decizie a CCR a venit în mai, 2018, și a vizat respingerea sesizărilor de neconstituționalitate ridicate de opoziția de la acea vreme, în speță PNL și USR, cu privire la modificările aduse legilor justiției guvernarea PSD-ALDE în timpul guvernării Liviu Dragnea. Una din cele mai importante modificări ce erau aduse atunci viza eliminarea rolului pe care șeful statului îl juca în numirea președintelui și vice-președintelui Înaltei Curți de Justiție și Casație. Poziția era una cheie pentru că aceștia făceau parte automat din completele de cinci judecători care judecau dosarele de corupție în faza de apel. La acea dată dosarul angajărilor fictive în care Dragnea era acuzat de abuz în serviciu tocmai intra în faza de apel.

Digisport.ro

FOTO Au ”explodat” după ce au văzut în ce o să apară americancele la Jocurile Olimpice

Opoziția a atacat modificările aduse legilor justiție la CCR, iar unul din argumentele aduse a vizat chiar faptul că nu au fost respectate termenele prevăzute de regulamentul Parlamentului.

„Curtea nu are competența de a controla constituționalitatea aplicării regulamentelor. Curtea, în jurisprudența sa, a constatat că nu este de competența sa să controleze modalitatea în care sunt puse în aplicare regulamentele celor două Camere ale Parlamentului în procesul legislativ. 

În temeiul autonomiei de care se bucură, Camera Deputaților, prin votul pe care îl dă asupra proiectului de hotărâre, acoperă viciile regulamentare de procedură ale acesteia, Curtea neavând competența ca ea însăși să cerceteze și să determine starea de fapt pentru ca din constatările astfel efectuate să stabilească starea de constituționalitate a normei regulamentare”, se arată în decizia CCR din 2018.

Merită poată subliniat că în acest caz președintele Iohannis sesizase Comisia de la Veneția cu privire la modificările ce erau aduse atât legilor justiției cât și codurilor penale, iar asociațiile de magistrați din țară au cerut CCR să aștepte raportul forului european înainte de a se pronunța. Curtea condusă de Vales Dorneanu a refuzat această solicitare iar eventuala aprobare a acestor modificări de către Parlament avea să conducă la un protest masiv în rândul magistraților. Peste 1.600 de judecători și procurori au protestat pe treptele instanțelor din țară față de ceea ce era perceput ca un atac la adresa independenței justiției.

„Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa că „exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. c) din Constituţie priveşte exclusiv controlul constituţionalităţii prevederilor regulamentelor Parlamentului, iar nu şi controlul constituţionalităţii hotărârilor şi măsurilor adoptate de Camerele Parlamentului în aplicarea regulamentelor proprii”, statua aceeași CCR în decizia 467 din 2016.

O cale pentru a da înapoi banii parlamentarilor

Legea privind desființarea pensiilor speciale pentru parlamentari a ajuns pe masa CCR după ce peste 800 de foști deputați și senatori au dat statul în judecată după ce, în februarie 2021, actualul Parlament a încercat desființarea acestui privilegiu. Printre foștii parlamentari care s-au adresat instanței sunt nume celebre precum fostul premier Adrian Năstase, Gabriel Oprea, Petre Daea, Vasile Blaga, Teodor Meleșcanu sau Gheorghe Funar.

Judecătorul Cristi Danileț este de părere că foștii parlamentari își pot primi banii înapoi doar dacă legea a fost respinsă pe bază de neconstituționalitate extrinsecă, adică prin încălcarea procedurii.

„Nici în Constituția României, nici în jurisprudența CCR nu se spune că trebuie să existe pensii speciale pentru parlamentari. Prin urmare, Parlamentul decide dacă să le acorde sau să renunțe la ele. În urmă cu câțiva ani Parlamentul a aprobat legea de acordare a pensiilor speciale pentru deputați și senatori. Anul trecut s-a adoptat o lege de renunțare la acestea.

Azi, CCR a verificat această din urmă lege. Până apare motivarea spun că CCR nu poate “să dea înapoi” pensiile parlamentarilor decât într-un singur caz: pe motive de încălcare a procedurii atunci când s-a adoptat legea de abrogare a pensiilor speciale (se numește „neconstituționalitate extrinsecă”)”, este de părere Cristi Danileț.

Deputatul USR, Mihai Badea, fostul președinte al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților susține că decizia CCR de joi este „printre cele mai aberante pe care CCR le-a pronunțat vreodată”, motivul invocat pentru neconstituționalitatea respingerii pensiilor speciale fiind „echivalentul nodului în papură”.

„Motivul invocat este echivalentul nodului în papură, al lipsei proverbialei ștampile de pe timbru. Practic se reproșează că legea ar fi fost adoptată prea repede pentru procedura generală. Și că dacă voiau s-o treacă într-o singură zi, liderii grupurilor parlamentare trebuiau să-i aprobe o procedură de urgență. Adică să ridice mânuța și să spună că sunt de acord ca legea asta să fie tratată cu prioritate. Deci “problema” nu este că s-au mișcat rapid, ci că n-au convenit mai înainte să se miște rapid. Noaptea minții.

Modul în care cele două Camere ale Parlamentul își aplică propriile regulamente este intangibil. Asta a stabilit chiar CCR în nenumărate rânduri din 1992 încoace, invocând principiul autonomiei regulamentare. Și-a rezervat dreptul să cenzureze doar încălcările unor prevederi din Constituție care au fost integrate în regulamentele parlamentare. Pentru toate celelalte, CCR s-a declarat necompetentă să intervină. De exemplu, dacă plenul adoptă o propunere legislativă fără raport din partea comisiei de specialitate, s-a reținut că legea este constituțională, chiar dacă regulamentul a fost încălcat. Asta pentru că în Constituție nu scrie că raportul este obligatoriu”, a explicat deputatul Mihai Badea.

Potrivit acestuia, dacă CCR ar fi respins desființarea pensiilor speciale pe fond CCR ar fi trebuit să-și schimbe și aici întreaga jurisprudență care până acum a fost în sensul că statul are dreptul să retragă oricând pensiile speciale, fapt ce ar fi acordat acestor pensii speciale același regim juridic ca cel al pensiilor contributive, blocând astfel orice încercare de eliminare a lor pentru celelalte categorii de beneficiari.

„Până acum CCR n-a intrat niciodată cu bocancii peste Parlament să le spună aleșilor cum trebuie să-și aplice propriile regulamente. Oricum curtea este implicată în politică până peste cap de când a primit în 2003 atribuția să tranșeze așa-zisele conflicte dintre puterile statului. Numai asta mai lipsea, era ultimul ingredient pentru o dictatură a acestei pseudo-instanțe.

S-a întâmplat că beneficiarii acestor pensii speciale, printre care foști parlamentari cu greutate, n-au reușit să-și recapete privilegiile apelând la instanțele obișnuite. S-au chinuit mai bine de un an de zile, însă au pierdut toate zecile de procese pe care le-au deschis. Nu se așteptau la așa ceva. Au fost nevoiți să treacă la planul B, apelarea colegilor lor încă activi în politică, astfel încât să obțină o soluție politică favorabilă via CCR.

Cum CCR nu este altceva decât o măciucă a majorității parlamentare, dispusa să-și asume impunerea cu forță a unor masuri nepopulare, în momentul când s-a primit ordinul pe unitate, problema care s-a pus n-a fost dacă să-l execute, ci mai degrabă cum. Cu o decizie pe procedura adoptării legii sau pe fondul măsurii de eliminare a pensiilor speciale?

În cele din urma s-a mers pe prima variantă și au acuzat nici mai mult nici mai puțin decât faptul că legea s-ar fi adoptat prea repede. Au renunțat atât la principiul autonomiei regulamentare a Parlamentului, cât și la argumentul că plenul este suveran. Iar acesta este un precedent periculos, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Daca va trebui să adoptăm rapid niște legi privind apărarea națională le vor anula și pe acelea?”, a declarat pentru FANATIK deputatul Mihai Badea.