Cum sunt falsificate raportările privind epidemia. Guvernul închide ochii la neregulile din județe. Octavian Jurma prezintă situaţia reală

Statisticile oficiale ne indică un număr în scădere a infectărilor cu coronavirus, însă există indicii serioase că informațiile oficiale sunt grav viciate din punctul de vedere al acurateței lor. Distorsionarea datelor se face la nivelul județelor, iar autoritățile centrale închid ochii.

Potrivit cercetătorului Octavian Jurma, imaginea privind situația epidemiologică este distorsionată atât din punctul de vedere al testării pentru Covid-19, cât și în ce privește modul în care autoritățile din județe raportează infectările.

Acesta estimează că numărul real al infectărilor ar fi de la 50% până la 100% mai mare, însă autoritățile sunt mai interesate să justifice adoptarea măsurilor de relaxare decât să obțină o imagine exactă a situației.

Raportările din județe, praf în ochii Guvernului

Practic, guvernanții nu mai au o imagine exactă asupra situației încă din timpul toamnei când au decis ca rata de incidență a Covid-19 să nu mai ia în calcul cazurile din focare, contrar metodologiei adoptate la nivel european în care sunt contabilizate toate infectările la suta de mii de locuitori, iar în funcție de rezultate se iau și măsurile de combatere.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

De atunci direcțiile județene de sănătate publică și prefecturile au căpătat în mod legal pârghiile prin care pot contura o imagine deformată a situației. „De exemplu, în Vrancea se scot jumătate din cazuri pe motiv că sunt în focar. Ilfovul ar fi și acum în scenariul roșu dacă nu s-ar scădea aceste cazuri. Nu există criteriu obiectiv de definire a focarului. Cine hotărăște unde există un focar de infecție?”, a declarat Octavian Jurma pentru FANATIK.ro. precizând că scăderi la jumătate a numărului de cazuri s-au înregistrat și în Olt sau Iași. În București, cazurile de focar neincluse în statistici au reprezentat și 25% din cele depistate.

Acesta  a afirmat că există diferențe mari de la un județ la altul nu doar în  privința numărului de teste, ci și în ce privește numărul de cazuri scoase din statistici. „Poți să ai 100 de infectări într-o zi și să scazi 200 pentru că oricum rata de infectare se calculează la 14 zile”, a spus Jurma.

El a dat exemplul a două județe cu o situația diametral opusă, Timiș și Vrancea. „Timiș este încă în scenariul roșu, dar aici se fac 10% din testele din țară și se elimină sub 5% din cazurile confirmate. Vrancea este singurul județ cu incidență mai mică  sub 0,5‰, dar numărul de teste este de 0,5% din cel la nivel național și se scad nu mai puțin de jumătate din cazurile confirmate. Mai au puțin și anunță sfârșitul epidemiei”, a comentat Octavian Jurma.

Din aceste date reiese că Guvernul a dat autorităților de la nivel județean pârghiile prin care pot altera în mod legal datele statistice, iar Bucureștiul centralizează aceste date, prefăcându-se că nu știe că sunt alterate. Proporțiile falsificării sunt amplificate și de variațiile mari ale numărului  de teste. „La Vrancea oricum testează puțin și mai și scad jumătate din cazurile pozitive”, a menționat cercetătorul.

Digisport.ro

VIDEO Surpriză! Gheorghe Hagi nici nu vrea să audă: ce a spus despre ”bijuteria” de 76.000.000€ de la Constanța

Testarea insuficientă, ca mijloc de manipulare

El a menționat că, potrivit standardelor europene cu care România a fost de acord, rata de pozitivare a testelor ar trebui să fie de maxim 4% pentru ca o țară să fie în zona verde. În momentul de față, țara noastră are o rată de 10%, situație în care nici măcar un județ nu ar trebui  să se afle în zona verde. Rata mare de pozitivare indică o testare insuficientă.

Aceleași standarde prevăd un nivel minim al testării de 300 la suta de mii de locuitori, prag sub care o regiune sau un județ ar fi într-o zonă gri în care practic situația epidemiologică nu este cunoscută. În România, media este 700 de teste săptămânal la suta de mii de locuitori. În Timiș se fac 1.400, iar în vestul țării sunt și alte județe în care se testează mai mult. Asta înseamnă că județele aflate sub media națională a testării s-ar încadra în „zona gri” în care nu se știe care este situația epidemiologică.

Miza financiară a falsificării statisticilor

Potrivit lui  Jurma, există mai mult explicații pentru faptul că guvernanții au renunțat de bunăvoie să aibă statistici exacte la îndemână. În primul rând, o situație epidemiologică bună înseamnă mai puțin restricții de circulație impuse românilor în Uniunea Europeană. „Ne permite să pretindem că România stă mai bine și să scăpăm de tot felul de obligații”, a spus Octavian Jurma.

Apoi rata de infectare redusă justifică măsuri de relaxare și eliminarea unor restricții impuse activităților sociale și economice. Aici sunt coninteresate atât autoritățile centrale, cât și cele locale. „În județe se centralizează cazurile și apoi apare rezistența la raportare pentru că vorbim de feude în care nu se știe cine controlează DSP-ul sau prefectura. Uneori, diferența între galben și roșu înseamnă milioane de euro. Un patron de club normal că își dorește redeschiderea pentru că nu el plătește factura pentru cei care se îmbolnăvesc”, a argumentat cercetătorul.

Farsa raportărilor oficiale a devenit atât de evidentă încât și noul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, s-a pronunțat pentru revenirea la modalitatea veche de calcul a ratei de incidență, însă acest lucru risca să dea peste cap planurile Guvernului de redeschidere a școlilor, iar premierul Florin Cîțu nu a fost de acord.

„Pentru a schimba ceva, trebuie să vedem cum a funcționat ce am avut până acum. Până acum, totul a funcționat bine. Dacă există fundamentare științifică pentru a modifica ceva, sunt gata să o văd. În același timp, sunt adeptul unor modificări pentru o simplificare. Dacă o modificăm pentru a face lucruri mai complicate, nu susțin”, spunea premierul.

Numai că modalitatea actuală de calcul a ratei de incidență este mai complicată prin eliminarea la nivel local a cazurilor din focare. Cea standard este o operație matematică  simplă care poate fi realizată și de către un elev: se împarte numărul de cazuri la populație, iar rezultatul se înmulțește cu o mie.

Revoltă în singurul județ rămas „pe roșu”

Nemulțumiri apar și în teritoriu, acolo unde testarea și raportările nu se fac din pix. „Mulţi m-au întrebat care este motivul pentru care Timişoara şi Timişul au o rată mai mare de infectare. Impresia mea, dacă mă uit la cifre, este că noi avem mai multe cazuri cunoscute pentru că noi, în Timiş, testăm cum ar trebui să testeze toată România. Cred că este o problemă că în alte părţi ale ţării ne minţim singuri şi asta ne dă o impresie de falsă siguranţă”, a declarat, marți, Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

Iritarea lui Fritz este justificată în condițiile în care Timiș a rămas singurul județ în zona roșie, cu restricțiile aferente, în timp ce alte județe au ajuns pe galben sau pe verde prin manipularea raportărilor și testarea redusă.

„Eu cer urgent o politică unică, unitară de testare, nu numai de raportare, la nivelul întregii ţări. Să fie publice aceste date despre numărul de teste efectuate la nivel de judeţ, pentru că aşa vedem că un judeţ care pe hartie este verde este poate mai în pericol decât unul care este pe hârtie roşu. Spun doar că ceilalţi nu iau destul de mult în serios, iar asta are efecte negative” a mai spus Fritz, citat de News.ro.