Cum sunt folosite rețelele sociale pentru dezinformare. Autoritățile atrag atenția asupra campaniilor de manipulare: „Nu dați curs instigărilor”

Într-o perioadă incertă din punct de vedere social și politic, rețelele sociale au devenit instrumente pentru dezinformare și manipulare. Mesajele false și campaniile de orice fel sunt propagate pe internet, producând efecte grave. În acest context, autoritățile au tras un semnal de alarmă tare și clar.

Autoritățile, apel contra dezinformării

Pe 9 martie, în București, în fața Biroului Electoral Central, au avut loc violențe. Asta în urma deciziei BEC de anulare a dosarului de candidatură la alegerile prezidențiale a lui Călin Georgescu. Simpatizanții independentului s-au încăierat cu jandarmii aduși în stradă pentru a calma spiritele. Din păcate, conflictul a escaladat până la rănirea mai multor forțe de ordine.

Între timp, în mediul online au apărut numeroase imagini de la fața locului. Rețelele sociale, ca Facebook, Instagram sau TikTok, au fost inundate de filmulețe. În multe dintre acestea, jandarmii sunt acuzați că au agresat protestatarii, printre care și femei sau simpli trecători. Acestea imagini, însoțite de mesaje specifice, au adunat mii de aprecieri, comentarii și distribuiri, fiind, astfel, propagate informațiile false. În acest context, Jandarmeria Română a făcut apel la populație să nu mai creadă orice de pe internet, existând riscul ca informațiile să fie false.

„Pe mai multe conturi de pe rețelele de socializare Tik-Tok și Facebook se desfășoară o campanie de dezinformare privind incidentele din seara de 9 martie, de la protestul din centrul Capitalei, menită să manipuleze cetățenii prin propagarea de informații false. Mesajele principale în jurul cărora este construită această campanie sunt următoarele:

Digi24.ro

Anamaria Gavrilă a chemat poliția, susținând că e agresată de jurnaliști. Polițiștii au sancționat-o însă tot pe ea

– Jandarmii au bătut femei;
– Jandarmii au folosit gloanțe de cauciuc și grenade lacrimogene;
– Jandarmii au adus agitatori pentru a produce violențe;
– Jandarmii au bătut oameni la metrou;
– Jandarmii au folosit drone pentru a lansa gaze lacrimogene.

Toate aceste informații sunt false și au rolul de a manipula cetățenii cu scopul provocării unor incidente. (…) Facem apel la cetățeni să nu distribuie informații neverificate, pentru că astfel îi sprijină pe cei care au ca scop manipularea și dezinformarea opiniei publice și producerea de violențe. De asemenea, facem apel la cetățeni să nu dea curs instigărilor la violență”, este mesajul Jandarmeriei Române, în urma violențelor din Capitală.

Digisport.ro

A jucat în Champions League și la naționala României, iar acum e taximetrist! Câștigă maximum 20 de lei pe cursă

Cum apare dezinformarea pe rețelele sociale

Rețelele sociale sunt utilizate de miliarde de persoane la nivel global, astfel că o simplă informație poate ajunge în doar câteva secunde la o mare masă de oameni. Asta face ca cei ce vor să manipuleze să o poată face extrem de simplu și rapid. Ceea ce este și mai grav, potrivit studiilor din domeniu, este că multe informații propagate pe rețelele sociale sunt false prin simplul fapt că persoanele care le creează nu sunt în cunoștință de cauză. De aceea, orice informație trebuie verificată temeinic înainte de a o distribui.

Practic, dezinformarea pleacă din mâinile unei singure persoane, fie cu intenția de a face rău, fie doar din neștiință. Ceea ce urmează este, de fapt, periculos. Odată lansată în spațiul public, informația sau imaginea poate lua forme din ce în ce mai departe de realitate, iar efectele negative stârnite de acestea pot ajunge la cote importante. În România, manipularea și dezinformarea are mare legătură, spun sociologii, cu nivelul încredere între popor și stat. De aici și gradul mare de vulnerabilitate în fața mesajelor din online.

„Pe lângă educația și modul în care înțeleg oamenii să se informeze, unul dintre motivele pentru care în România, dezinformarea și manipularea prin intermediul rețelelor sociale funcționează așa ușor, ține de totala lipsă de încredere între societate și autorități și stat. Faptul că, de multe ori, instituțiile statului au considerat că e normal să aibă o comunicare sumară cu societatea pe temele importante și să ia decizii fără să aducă argumente, fără să fie transparente, au dus la o totală lipsă de încredere. Așa oamenii tind să creadă cu ușurință orice teorie. Seamănă cu ideile pe care ei le au despre acel subiect, și atunci manipularea funcționează extrem de simplu pe rețelele sociale”, susține Vladimir Ionaș, sociolog, pentru FANATIK.

Principalele tehnici de manipulare

Tehnicile de manipulare și dezinformare folosind rețelele sociale, acestea sunt numeroase. Odată cu apariția și dezvoltarea inteligenței artificiale, fenomenul dezinformării a devenit mult mai pregnant în societate. Poate fi vorba despre texte atent concepute, cuvinte ce ajung direct în sufletul și mintea cititorului, clipuri video editate sau tăiate în așa fel încât să fie scoase din context, iar informația redată să fie cu totul diferită. Fotografii editate sau generate de AI, subtitrări eronate ale unor declarații făcute de persoane importante, și lista poate continua.

„Există o multitudine de metode prin care sunt folosite rețelele de socializare pentru dezinformare și manipulare. Metoda cea mai simplă este prin rețele de roboți, care creează conținut dintr-un anumit subiect, iar dacă algoritmul consideră că acel subiect este popular, îi face reach. Automat se propagă informațiile respective. Altă variantă este cu deepfake. Diferite conturi pun clipuri modificate, cu persoane celebre spunând lucruri pe care nu le-au spus în realitate și creează o impresie greșită despre oamenii respectivi. O altă metodă este prin plătirea de reclame sau de campanii, ca conținutul să se distribuie în rețelele sociale. Există o multitudine de tehnici care sunt folosite la a dezinforma”, explică, pentru FANATIK, Alexandru Panait, expert în securitate Cibernetică.

Cele mai sigure victime în fața dezinformării

Intențiile celor care au astfel de practici sunt nelimitate. Putem vorbi despre interese politice, dezvoltate de grupuri ce doresc destabilizare și știrbirea încrederii. De asemenea, cei care fac aceste lucruri se folosesc de motivele pentru care folosim, de fapt, rețelele de socializare. Acestea sunt, printre altele:

• comunicare;
• socializare;
• informații;
• divertisment;
• educație;
• promovare;
• inspirație;
• validare socială;
• shopping;
• curiozitate;
• petrecerea timpului liber.

Victime sigure ale acestor campanii de dezinformare și manipulare sunt, în primul rând, persoanele vulnerabile emoțional sau insuficient educate. Nu este obligatoriu, însă. Oamenii nu verifică în general informațiile, le cred imediat, indiferent de forma prin care a ajuns la ei, apoi acționează în sensul distribuirii ideii. Sub imperiul emoțiilor stârnite de mesaj, oamenii sunt tentați să dea crezare.

„Inclusiv persoanele cu studii superioare tind să cadă în capcana manipulării de pe rețelele sociale. Nu există, neapărat, o linie clară de delimitare a unui nivel de educație mai scăzut și impactul pe care îl are manipularea. Depinde foarte mult de cât de multe idei despre anumite subiecte, idei care nu au neapărat legătură cu realitatea, reușesc să te atingă într-o perioadă foarte scurtă.

Atunci când ești lovit din toate părțile cu o informație falsă, ajungi să crezi acea opinie. Evident că manipularea pe rețelele sociale se produce mult mai ușor. Acolo oamenii nu stau să intre în profunzime, să citească mai multe surse pentru a afla realitatea despre orice. Pur și simplu văd o anumită informație care este împărtășită de mai mulți oameni pe rețelele sociale și o acceptă cu mai multă ușurință”, mai susține Vladimir Ionaș.

Rolul algoritmului pe rețelele sociale

Ce ajută, de fapt, ca informațiile să se propage atât de rapid este algoritmul. Acesta este un set de pași pentru a duce la îndeplinire o sarcină. Mecanismul despre care vorbim este folosit zi de zi, la serviciu, în viața personală, chiar și în bucătărie, când gătim. În domeniul rețelelor sociale, algoritmul este folosit pentru a ne arăta ceea ce ne dorim să vedem pe internet. Pe baza acestor pași sunt selectate și prioritizate informațiile pe care ni le dorim, pe baza preferințelor.

Mai simplu, dacă o persoană apreciază, în mod uzual, clipuri cu pisici și căței, acest gen de clipuri îi vor apărea în flux mai des decât altele. Algoritmul funcționează și în funcție de clipurile pe care le-ai distribuit de-a lungul timpului, aducându-ți în vedere clipuri similare. Și popularitatea unei postări, adică numărul de aprecieri, vizualizări și distribuiri, contează. Acestea îi oferă informației vizibilitate pe paginile mai multor utilizatori.

Algoritmii sunt esențiali pentru rețelele sociale. Practic, acestea trăiesc pe baza algoritmilor care: personalizează fiecare experiență, convingând utilizatorul că i se oferă ceea ce îi place și că el contează, crește timpul utilizatorilor pe platformă, optimizează publicitatea online, ajutând persoanele publice sau produsele să aibă mai multă vizibilitate în viața posibililor clienți.

Cum recunoști manipularea și falsurile

Manipularea funcționează pe un principiu foarte simplu. Dacă luăm cazul unui produs prezentat într-o manieră atrăgătoare, ce stârnește emoție, atunci acesta rămâne în memoria celui care vizionează mesajul. Reclama în cauză sugerează că doar acel produs va obține efectele dorite, însă nu specifică și ce îl face mai special decât altele similare. Printre reacțiile pe care manipularea le stârnește se poate număra și frica, promovând un efect nedorit în cazul în care informația nu este crezută sau produsul nu este cumpărat. Nu sunt oferite argumente, însă efectul își atinge scopul în majoritatea cazurilor. Efectele manipulării pot fi negative, ajungând ca cei ce cumpără produsul să fie dezamăgiți de rezultate, dar și pozitive, cum ar fi reclamele agresive contra fumatului ce ajută la renunțarea la acest viciu.

Pe rețelele sociale, manipularea este încadrată în mai multe categorii de către parlamentul Marii Britanii:

• conținut fabricat;
• conținut prin distorsionarea informațiilor/imaginilor;
• conținut care se recomandă ca din surse autentice;
• conținut cu potențial înșelător;
• conținut cu un context fals/utilizarea titlurilor care nu au legătură;
• conținut construit pe bază comică, dar cu subiect fals.

De aceea, orice interacțiune pe rețelele sociale influențează algoritmul și, deci, informațiile apărute utilizatorilor. Directoratul Național de Securitate Cibernetică a lansat platforma „Detectează falsurile”, ca urmare a publicării ghidului „Deepfake, cum să nu cazi victimă manipulării”. Cu ajutorul acestora putem identifica mai ușor falsurile de pe rețelele sociale.

• Deepfake audio – sunetul are variații bruște de calitate sau distorsiuni, gura persoanei care vorbește nu se potrivește cu vorbele rostite, întârzieri, dezacorduri sau cuvinte greșite. Atenție la inflexiuni, accente și naturalețea cu care se vorbește;
• Deepfake video – gesturi, expresii faciale nenaturale, mișcări ale feței anormale, ochi goi, piele perfectă sau fără textură, umbre, lumini și fundaluri neconforme;
• Imagini create cu AI – detaliile ochilor, gurii, nasului, pielea, părul, hainele, membrele și imagini distorsionate.

Metode de a te proteja în mediul online

Specialiștii recomandă ca mai întâi să trecem informațiile prin filtrul rațiunii și să le verificăm din cel puțin trei surse. Prin tehnici simple putem să ne protejăm atât pe noi, cât și pe cei din jur, de mesajele false și putem stopa fenomenul dezinformării. Metodele prin care ne putem apăra sunt diverse:

• Verificarea surselor: înainte de a crede sau de a distribui o informație, asigură-te că este reală;
• Atenție la titluri: pot fi adesea exagerate (clickbait). Citește articolul înainte de a-ți forma o părere;
• Dezvoltarea gândirii critice: pune-ți întrebări despre informațiile întâlnite. Care este scopul mesajului? Crezi în el? Ai nevoie de el? etc;
• Atenție la emoții: manipularea se bazează emoțiile. Dacă o postare îți stârnește supărarea, tristețea sau entuziasmul, verifică informația și trage o concluzie;
• Recunoașterea tehnicilor de manipulare: află ce metode folosesc cei ce falsifică informațiile prin exagerarea sau distorsionarea faptelor și încearcă să le identifici;
• Educație continuă: tehnicile de manipulare devin tot mai sofisticate și greu de depistat în lipsa unei actualizări;
• Consultarea părerilor: vorbește cu prietenii și familia despre ceea ce vezi în online și verifică/compară punctele de vedere. Poate ajuta la clarificare și la prevenirea răspândirii dezinformării.