Cum sunt păcăliți românii să cumpere alimente aproape expirate. Așa acoperă supermarket-urile risipa alimentară. Șef InfoCons: „Să ne uităm neapărat pe etichete”

Lanțurile de supermarket-uri își ademenesc clienții cu oferte speciale, cu scopul de a reduce fenomenul risipei alimentare. Totuși, prin această metodă, consumatorilor le este pusă sănătatea în pericol fără să își dea seama.

Românii sunt păcăliți de ofertele promoționale din supermarket-uri

Risipa alimentară, definită ca scoaterea din circuitul consumului a alimentelor degradate sau distruse, este un fenomen tot mai îngrijorător la nivel național și global. Nu doar mâncarea se pierde, ci și resurse importante, ca energia, dar și sume de bani necesare tuturor proceselor.

Statisticile arată că, în Europa, se aruncă 89 de milioane de tone de alimente, lucru ce duce la probleme atât financiare, cât și ecologice. România nu ocupă un loc demn de laudă în ceea ce privește risipa alimentară la nivel european. Aruncăm peste cinci milioane de tone de mâncare pe an, lucru ce ne clasează pe locul nouă în topul risipei alimentare.

Și deși există măsuri, legi și amenzi în acest sens, supermarket-urile continuă practica pachetelor promoționale ce ascund un mare pericol. Vestitele oferte de tipul mai multe produse la preț redus sunt la mare căutare printre români. Specialiștii din domeniu atrag atenția, însă, că aceste pachete pot fi foarte riscante.

Digi24.ro

Cum îl percep americanii pe Putin. Ce arată rezultatele celui mai recent sondaj de opinie

„Legislația ar trebui coroborată și în zona aceasta de marketing, unde acele produse 3 la preț de 2, care în continuare fac deliciul ofertelor care se regăsesc în hipermarket-uri și supermarket-uri, nu sunt din aceleași loturi de fabricație. Adică produsele au termene de valabilitate diferite. Și atunci ne bucurăm că am cumpărat ceva la ofertă, dar s-ar putea să expire destul de repede și să nu putem consuma produsul respectiv, ceea ce este o problemă.

În momentul în care discutăm despre produse cu perisabilitate mai ridicată, ofertele care sunt puse la dispoziție ne pot îndemna să cumpărăm astfel de produse dar care, neputându-le consuma, să ne trezim că doar le aruncăm la gunoi sau nu mai sunt conforme pentru consum și ne și îmbolnăvim. Din această perspectivă, legiuitorul ar trebui să mai lucreze”, explică Sorin Mierlea, președintele InfoCons, pentru FANATIK.

Digisport.ro

S-au împăcat! Shakira, surpriză de proporții la 48 de ani

Cum ne putem feri de practicile ascunse ale magazinelor

Din dorința de a cheltui mai puțin, dat fiind nivelul de trai, românii sunt tentați să aleagă pachetele promoționale. Nu vorbim despre cele ce sunt, evident, din același lot, ci despre mai multe produse de același tip aduse la un loc într-un pachet individual. Cel puțin unul dintre aceste produse pot expira mai rapid decât celelalte din pachet. În acest fel, consumatorul nu doar că nu apucă să consume produsul, dar îl aruncă la gunoi, contribuind, astfel, chiar el la risipa alimentară. În cel mai rău caz, pot apărea probleme de sănătate din cauza consumării unui produs expirat.

„Trebuie să citim eticheta, să ne uităm la termenul de valabilitate. Iar termenul de valabilitate trebuie să fie coroborat cu modul de depozitare. Că degeaba cumpărăm un produs care este în termen de valabilitate, dar nepăstrându-l la temperatura sau în condițiile indicate de producător, s-ar putea ca produsul să fie în termen, dar să nu mi fie optim pentru consum, de la ouă, brânză, tot felul de produse care sunt alterabile, carne proaspătă.

Este foarte important. Acest tip de oferte, 3 la preț de 2 sau genul acesta, să ne uităm neapărat pe etichete. Măcar toate produsele care se regăsesc în pachetul de ofertare să aibă același termen de valabilitate, fiindcă altfel s-ar putea ca mai mult să ne furăm singuri căciula. Trebuie să înțelegem ce cumpărăm, ca nu cumva produsul pe care îl cumpărăm să nu fie într-un sistem de alertă de produs neconform, de alertă europeană cu periculozitate mare pentru consum”, a mai explicat Sorin Mierlea.

Cum își gestionează românii cumpărăturile și alimentația

Cât privește deschiderea spre adoptarea metodelor active de a reduce risipa alimentară, 7 din 10 români își doresc adoptarea unor comportamente mai sănătoase. Femeile sunt cele care risipesc mai puține alimente decât bărbații (33%, comparativ cu 42%). Printre alimentele aruncate de români cel mai des se numără legumele, fructele și mâncarea gătită.

Risipa alimentară nu înseamnă doar pierderea mâncării și resurselor, ci și bani mulți. În timp ce 43 de milioane de europeni nu își permit o alimentație adecvată, 20% din totalul alimentelor produse se aruncă la gunoi. Potrivit datelor Eurostat, 53% din risipa alimentară din 2020 la nivel european a provenit din gospodării. 20% provenea din procesare și fabricare, domeniul HoReCa a dat un procent de 9%, iar comerțul a adus 7%. În România, 50% din cetățeni cheltuie circa 40% din venitul lunar doar pentru hrană.

Uniunea Europeană îsi propune să reducă volumul risipei de-a lungul lanțului alimentar cu 30% până în 2025 și cu 50% până în 2030. Și România și-a asumat ținta din postura de stat semnatar al Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de ONU.

„Stăm mai bine decât acum câțiva ani, odată cu legislația pe care am reușit să o trecem prin Parlamentul României, cu amendamentul faptului că, din păcate, pe zona de norme încă mai avem de lucru. Ceva s-a schimbat și la nivelul educației populației, dar încă foarte puțin. Suntem încă foarte departe de vestul Uniunii Europene. Este foarte importantă partea aceasta de educare și informare a populației, dar nu numai, și în zona procesatorilor, dar și a restaurantelor acolo unde, în continuare, partea de risipă alimentară ține capul de afiș cu mult peste media Uniunii Europene”, mai spune șeful InfoCons.

Măsuri de combatere a risipei alimentare

Iar dacă apare întrebarea ce generație aruncă la gunoi mai multă mâncare, explicația poate fi surprinzătoare, potrivit unui studiu al Reveal Marketing Solutions. Deși s-ar crede că persoanele trecute de 50 de ani aruncă mai multe alimente, adevărul este că cei cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani risipesc mai multă hrană (65%). Tot aceeași categorie de vârstă este mai tentată să cumpere cantități excesive de mâncare (56%), dar și să gătească mai mult decât pot consuma (49%). 84% dintre persoanele de peste 55 de ani tind să congeleze alimentele pentru a le prelungi perioada de consum.

În contextul risipei alimentare se vorbește și despre sprijinirea producătorilor locali. Acest lucru se poate face foarte ușor prin implementarea unor acțiuni simple ce, pe termen lung, pot face diferența. Printre metodele de susținere a producătorilor români se numără achiziționarea produselor din piețe locale și magazine de specialitate. O altă metodă este interogarea etichetelor și certificărilor care arată proveniența exactă a produselor. Și o simplă cină în oraș poate fi de ajutor dacă aceasta are loc la un restaurant ce folosește ingrediente produse de fermierii români. De asemenea, putem găti acasă cu ingrediente naturale, de sezon și din sursă sigură.

Printre factorii care contribuie la risipa alimentară se numără:

• planificarea nepotrivită a sesiunii de cumpărături;
• promoțiile precum „1+1 gratis” ce duc la stocuri în exces;
• confuzia privind termenii „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”;
• dimensiuni standard ale porțiilor servite în restaurante și cantine;
• probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți;
• supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului, produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare);
• depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.

Europa – război deschis contra risipei

Comisia Europeană recomandă adoptarea unor comportamente în funcție de locul și momentul în care ne aflăm:

Când suntem acasă:

1. planificarea eficientă a meselor;
2. refolosirea alimentelor de la mesele anterioare;
3. înțelegerea termenilor „expiră la data…” (ne informează despre siguranţa alimentelor) și „a se consuma de preferinţă înainte de data…” (ne informează despre calitatea alimentelor);
4. limitarea în farfurie a alimentelor și reumplerea dacă este necesar;
5. congelarea porțiilor deja preparate;
6. depozitarea alimentelor în mod corespunzător;
7. evidența alimentelor din frigider și cămară;
8. folosirea cu prioritate a primelor alimente cumpărate.

Când suntem la piață/magazin:

1. întocmirea unei liste de cumpărături;
2. stoparea impulsului de a cumpăra atunci când ne este foame
3. cumpărarea strict a cantității necesare;
4. achiziționarea fructelor și legumelor cu imperfecțiuni (de multe ori sunt la reducere);
5. cumpărarea produselor care sunt aproape de atingerea datei durabilităţii minimale (legea obligă reducerea prețului).

Când suntem la școală/serviciu:

1. solicitarea servicii unei porții potrivite;
2. atenție la alimentele din frigiderul de la birou, coșuri de fructe/legume/bomboane;
3. discuții cu colegii despre metode de a scădea nivelul de risipă alimentară.

Când suntem la restaurant/cafenea:

1. limitarea conținutului din farfurie și reumplerea în caz de nevoie;
2. solicitarea ridicării resturilor la pachet;
3. gestionarea apetitului și poftei de mâncare, în funcție de ora zilei.

Mai multe state europene au adoptat și implementat măsuri riguroase ce au produs deja efecte vizibile. Franța, Italia, Germania, Spania și Olanda au interzis supermarket-urilor și restaurantelor să arunce alimentele ce încă pot fi consumate. Acestea sunt obligate să doneze mâncarea rămasă în plus către organizațiile de caritate sau adăposturilor pentru animale. De asemenea, au dezvoltat mai multe programe și campanii de educare a populației și a mediului de afaceri cu privire la procesul de donare.

Amenzi usturătoare pentru comercianții risipitori

Există o serie de măsuri pe care și producătorii, comercianții și consumatorii le pot aplica pentru a combate risipa alimentară. Astfel, operatorii economici sunt obligați, prin legea 217/2006, să ia măsuri:

• pentru diminuarea risipei pe lanțul agroalimentar, începând cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția, comercializarea (inclusiv industria HoReCa);
• privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de data-limită de consum;
• privind transferul alimentelor aflate aproape de expirare, prin donare sau sponsorizare, către entități înregistrate la ANSVSA;
• pentru direcționarea produselor devenite improprii consumului în vederea transformării în compost/biogaz;
• privind direcționarea către unități autorizate de distrugere a produselor rămase în urma activităților de mai sus.

Cele de mai sus trebuie aplicate înainte de a se lua decizia distrugerii resturilor alimentare. Cine nu se supune legii poate primi o amendă de până la 20.000 de lei, vorbind de magazine, restaurante, cantine și alte asemenea. Amenzile, în funcție de autoritatea sancționată pentru nerespectarea legii risipei alimentare sunt:

• amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru microîntreprinderi;
• amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru întreprinderile mici și mijlocii;
• amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei, pentru întreprinderi mari.

Într-un răspuns remis FANATIK, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis faptul că, din anul 2026, legea se schimbă, iar amenzile vor fi mai mari. Mai exact, operatorii economici vor avea obligația de a raporta anual planurile și rapoartele de diminuare a risipei alimentare în Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, până la data de 31 martie pentru perioada cuprinsă în anul precedent. În cazul nerespectării prevederilor legii, amenzile contravenționale pot ajunge până la 40.000 de lei.

Cum se pierd, de fapt, alimentele „pe drum”

Risipa alimentară se referă, în profunzime, și la alimentele pierdute sau aruncate, indiferent că se află în faza de producție, în magazine sau deja în gospodăriile oamenilor. Risipa se întâmplă și la nivelul resurselor folosite la producția, transportul și depozitarea lor. Astfel, alimentele aruncate nu au condiții potrivite pentru biodegradare. Prin putrezirea lor, eliberează gaz metan, substanță ce produce un efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO2.

În faza de producție, risipa alimentară și de resurse poate fi cauzată de lipsa facilităților de depozitare adecvate, manevrarea necorespunzătoare în timpul încărcării și descărcării, gestionarea defectuoasă a stocurilor, infestarea cu dăunători și microorganisme în condiții nepotrivite de temperatură.

Când se face preluarea și ambalarea alimentelor, deficiențele pot apărea și din cauza lipsa echipamentelor de procesare, standarde de calitate și aspect nepotrivite, diverse defecțiuni tehnice și erori umane. În timpul distribuției și vânzării în magazine, risipa se poate produce în timpul manevrării, lipsa monitorizării temperaturii, alegerea necorespunzătoare a containerelor de transport, aprovizionarea stocurilor, deși stocurile vechi nu s-au golit, interpretarea greșită a termenului de valabilitate, standarde pe care alimentele nu le îndeplinesc.

Când alimentele ajung la consumatori, risipa poate fi cauzată de lipsa planificării cumpărăturilor, interpretarea greșită a termenului de valabilitate, depozitarea necorespunzătoare, prepararea unei cantități prea mari de mâncare, refuzul de a congela surplusul și de a păstra porțiile rămase pentru altă zi.