Rezultatul final al alegerilor din Statele Unite va avea un impact major la nivel mondial, la nivel economic şi al relaţiilor SUA cu Uniunea Europeană şi Asia.
În primul său mandat, președintele Trump a început nu numai un război comercial cu China, despre care mulți consideră că a restrâns perspectivele de creștere globală, dar politicile administrației sale au fracturat relațiile cu Europa.
Acestea din urmă au fost afectate de aplicarea tarifelor la aluminiu și oțel, dar și prin amenințările cu aplicarea de taxe de import suplimentare.
Cum va afecta rezultatul votului din SUA piaţa economică europeană? Realegerea lui Trump va reprezenta, probabil, cea mai redutabilă amenințare tarifară împotriva Europei – care nu a fost încă exclusă de tot de la o viitoare aplicare. Aceasta este legată de tarifele auto. Ea în special, ar putea fi devastatoare din punct de vedere economic, deoarece ar avea un impact direct asupra Germaniei – cea mai mare economie din regiune și cel mai mare producător de automobile.
Anul trecut, Trump a fost foarte aproape de a folosi secțiunea 232 din Legea privind extinderea comerțului din 1962, o măsură politică din perioada Războiului Rece care ar fi mărit tarifele auto cu 25%.
Uniunea Europeană a răspuns în același mod impunând taxe vamale în special asupra exporturilor cheie ale unor state din SUA considerate strategice din punctul de vedere al alegerilor americane. Sucul de portocale și bourbonul au fost două dintre multele produse care au fost afectate de taxele vamale impuse de UE. Primul este un produs de export cheie pentru Florida, un stat care poate schimba rezultatul votului în alegerile din SUA și cel de-al doilea este un produs de export cheie pentru Kentucky – statul liderului majorității Senatului, Mitch McConnell.
O dispută comercială de aproape două decenii mediată de Organizația Mondială a Comerțului (OMC) cu privire la subvențiile ilegale pentru giganții Airbus și Boeing sunt o altă forță care extinde ruptura SUA-UE. Cea mai recentă hotărâre a înclinat balanța în favoarea Washingtonului, căruia i s-a acordat autorizarea de a impune în mod legal tarife în valoare de 7,5 miliarde de dolari asupra mărfurilor europene. Acest lucru a constituit un mare factor de descurajare a factorilor de decizie din UE care sperau să ajungă la o rezoluție fără tarife.
La mijlocul lunii august, Washingtonul a declarat că va menține un tarif de 15% pentru avioanele Airbus și un tarif de 25% pentru alte mărfuri europene.
Bruxelles-ul așteaptă acum să îi fie autorizate propriile tarife de către OMC, în urma plângerii sale legate de subvenții ilegale ale SUA acordate gigantului aeronautic Boeing.
Abordările de politică externă divergente pentru Orientul Mijlociu – în special cele legate de Iran – pot adăuga, de asemenea, un alt strat de tensiune geopolitică care împiedică cooperarea transatlantică. După ce Trump a renunțat la acordul nuclear din 2015 și a impus din nou sancțiuni Iranului, factorii de decizie politici din UE s-au grăbit să găsească modalități prin care să stimuleze Iranul să rămână în acord. Acest lucru a atras disprețul oficialilor-cheie din administrația Trump.
Oficialii europeni au creat ceea ce este cunoscut sub numele de Instrumentul de sprijinire a schimburilor comerciale (INSTEX). Acest vehicul cu destinație specială (SPV) permite firmelor europene să ocolească sancțiunile SUA prin facilitarea comerțului non-SWIFT și non-dolar SUA cu Iranul.
Washingtonul a avertizat că o astfel de acțiune ar putea duce la sancționarea firmelor din UE, dar Bruxelles-ul a precizat clar că astfel de politici ar putea duce la aplicare de noi tarife vamale pentru firmele din SUA, pe piața europeană.
În cazul în care Joe Biden devine președinte va exista o presiune mai mică asupra Chinei. Având în vedere ceea ce au declarat candidatul democrat Joe Biden și colegul său Kamala Harris în campania electorală, se pare că abordarea lor față de China în domeniul comerțului va una mai relaxată. Domnul Biden a spus că „fermierii americani au fost zdrobiți de războiul tarifar al lui Trump cu China”. Harris a reamintit acest sentiment, spunând că acest conflict economic „pedepsește consumatorii americani [și] ucide locuri de muncă americane”.
Acestea fiind spuse, eliminarea tarifelor poate veni cu o serie de „probleme” conexe. Pentru a evita să fie etichetat ca „moale în relația cu China”, în special cu proiectul de lege privind securitatea națională a Beijingului în Hong Kong, Biden ar putea fi nevoit să fie mult mai ferm în ceea ce privește tensiunile din Marea Chinei de Sud, concesiile comerciale urmând a fi „schimbate” pe unele geopolitice din partea chineză, în zona menționată.
Perspectiva reconcilierii – sau cel puțin faptul că nu va avea loc o intensificare a tensiunilor – ar putea stimula forțele pieței și ar putea ajuta la restabilirea încrederii în revigorarea treptată a relațiilor comerciale internaționale, privită ca o contribuție considerabilă la creșterea globală.
Piețele de capital de pe toate continentele ar urma probabil să crească din această perspectivă, împreună cu monedele ancorate în creștere, cum ar fi dolarul australian și cel din Noua Zeelandă.
Cu toate acestea, yenul japonez și dolarul american ar putea să nu „prospere” într-un astfel de mediu economic.
În conformitate cu abordarea mai convențională a lui Biden în materie de politici comerciale, reconcilierea transatlantică ar fi probabil pe ordinea de zi. Abrogarea tarifelor în valoare de 7,5 miliarde de dolari la produsele europene și normalizarea generală a relațiilor comerciale bilaterale ar putea fi o parte a unui efort mai larg, îndreptate pe mai multe direcții, pentru restabilirea relațiilor fracturate. Acest lucru ar putea contribui la creșterea acțiunilor, însoțită însă, în paralel, de o slăbire a dolarului SUA.
Acestea fiind spuse, Biden ar putea avea și el unele fricțiuni cu factorii de decizie politici din UE cu privire la chestiuni legate de suveranitatea digitală, probabil, într-un grad mai mic decât ceea ce s-a întâmplat în actualul mandat Trump.
În 2019, Franța aproape a a pus în aplicare o lege ce instituia o taxă digitală care părea să vizeze în mod covârșitor firmele americane. Administrația Trump a amenințat ulterior că va impune tarife dacă proiectul de lege va deveni lege.
Așa-numitul grup GAFA – Google, Apple, Facebook și Amazon – a avut, de asemenea, întâlniri cu parlamentarii UE.
Cum ar arăta o rezoluție sub administrația lui Biden nu este foarte clar, dar ceea ce este aproape sigur este că ne putem aștepta la tensiuni continue între oficialii UE și giganții tehnologiei americane. Incertitudinea de aici poate afecta acțiunile din domeniul tehnologiei, dar volatilitatea acestor acțiuni poate fi comparativ mai mică, decât dacă Trump ar continua să locuiască la Casa Albă.