Guvernul Ciolacu devine primul guvern decis să-și schimbe politica în problema consumului de droguri, trecând de la o abordare axată pe sancțiuni și interdicții la una o abordare ce vede problema drogurile ca fiind una de sănătate publică. Liderul PSD anunțase mai de mult că actuala Agenție Națională Antidrog, aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, va trece la Ministerul Sănătății, iar zilele acestea SGG a publicat un prim proiect privind înființarea noii agenții. Prin acest act, Guvernul anunță că demarează dezbaterea publică cu privire la noua agenție.
Secretariatul General al Guvernului (SGG) a publicat marți proiectul de Ordonanță de Urgență pentru înființarea noii agenții naționale care se va ocupa de problema consumului de droguri. Aceasta va lua locul actualei Agenții Naționale Antidrog (ANA), instituție aflată în subordinea MAI, și se va numi Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor.
Încă din preambulul proiectului legislativ este subliniată schimbarea de paradigmă în ceea ce privește problema consumului de droguri. Documentul subliniază că actuala Agenție Antidrog, înființată în urmă cu zece ani, a rămas în urmă în ceea ce privește politice de prevenție și tratament. Mai mult, este subliniat faptul că actuala abordare, cu agenția aflată în subordinea directă a MAI, a avut un efect de stigmatizare și de îndepărtare a consumatorilor de la centrele de tratament.
„România și-a întărit în permanență legile menite să pedepsească traficul de droguri și faptele săvârșite pe fondul consumului de droguri. Totuși, am rămas în urmă în ceea ce privește asistența victimelor.
Având în vedere că, în prezent, Agenția Națională Antidrog funcționează la nivel de direcție în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, având ca rol stabilirea concepției și coordonarea politicilor în domeniul consumului ilicit de droguri, precum și al asistenței integrate a consumatorilor, aplicate de către instituțiile cu atribuții în domeniu (…) creând inclusiv o perspectivă cu potențial de stigmatizare și îndepărtare a consumatorilor de accesul la tratament într-o structură a Ministerului Afacerilor Interne”, se arată în documentul care subliniază clar intenția schimbării paradigmei în acest domeniu. Concret, dintr-o problemă de ordine publică, consumul ilicit de droguri devine o problemă de sănătate publică.
„Problema consumului de droguri este o chestiune de sănătate publică care impune promovarea unor politici publice ce țin de fenomenul drogurilor, perpetuat de cerere și ofertă, politici care să se raporteze la consumul de substanțe drept o problemă de sănătate publică, și nu una de ordine publică”, se mai arată în documentul citat.
Prin urmare, prima schimbare este trecerea ANA din subordinea MAI în subordinea directă a premierului, adică la Secretariatul General al Guvernului. Această modificare este justificată prin necesitatea „unei coordonări strategice la nivel centralizat, respectiv la nivelul unei structuri aflate în cadrul Aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea Prim-Ministrului”, ceea ce, susțin inițiatorii „va conduce în mod eficient la o coordonare optimă și adecvată cu alte instituții guvernamentale”.
„Se înființează Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul drogurilor și al adicțiilor, denumită în continuare Agenția, structură cu personalitate juridică, aflată în cadrul Aparatului de lucru al Guvernului și în coordonarea Prim-Ministrului, prin Cancelaria Prim-Ministrului”, se arată la primul alineat de la art.1 din proiectul de lege supus dezbaterii.
Mai mult, noua agenție va fi condusă de către un președinte, cu rang de secretar de stat, și un vicepreședinte -ambii numiți direct de către premier. „Președintele și vicepreședintele sunt numiți și eliberați din funcție prin decizie a Prim-ministrului”, se arată la art. 4.
În plus, premierul are un rol direct în ceea ce privește implementarea strategiei naționale antidrog. Practic, monitorizarea programelor naționale din domeniu se realizează de către un comitet interministerial, constituit prin decizia premierului.
„Agenția elaborează Strategia națională antidrog și planurile de acțiune aferente și monitorizează implementarea acestor documente, prin intermediul unui Comitet interministerial. Comitetul interministerial se constituie prin decizie a Prim-Ministrului”, se mai arată în documentul citat.
Al doilea pas, deși se propune schimbarea abordării în problema drogurilor, este preluarea întregului personal din subordinea actualei ANA și a funcțiilor existente în această agenție la noua agenție ANPCDA. Mai mult, la alineatul 3, se precizează că pentru continuitatea activității se poate asigura și „detașarea unora dintre polițiștii care și-au desfășurat activitatea în cadrul Agenției Naționale Antidrog”.
„Agenția se înființează prin preluarea atribuțiilor funcționale privind prevenirea consumului ilicit de droguri și de concepție și coordonare, evaluare și monitorizare, la nivel național, a politicilor în domeniul prevenirii consumului ilicit de droguri ale Agenției Naționale Antidrog, precum și a personalului contractual și patrimoniului aferent din aparatul propriu al acesteia”, se arată la alineatul 2, art.1 din proiectul de lege citat, unde mai este precizat că bugetul noii agenții va fi asigurat din bugetul SGG-ului.
La articolul secund al proiectului supus dezbaterii publice se menționează organizarea Centrelor de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor. Aceste centre vor funcționa în cadrul unităților sanitare publice, și vor fi coordonate de către Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, o instituție ce există în prezent și care funcționează în subordinea Ministerului Sănătății.
Aceste centre vor fi finanțate de la bugetul Ministerului Sănătății și vor fi organizate prin preluarea patrimoniului și al personalului actualelor Centre de prevenire, evaluare și consiliere ce funcționează la nivel județean sau regional, aflate și ele în subordinea fostei Agenții Naționale Antidrog.
„Se organizează Centre de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor, denumite în continuare Centre, în structura unităților sanitare publice, prin reorganizarea centrelor de sănătate mintală organizate în cadrul unităților sanitare cu paturi și prin preluarea personalului contractual și a patrimoniului Centrelor de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, regionale și județene, din cadrul Agenției Naționale Antidrog”, se mai arată în documentul citat.
Trebuie menționat că, în privința acestor centre coordonate de ANA, chiar nota de fundamentare a Ordonanței menționează, citând un raport al Curții de Conturi de anul trecut, că ele nu asigură servicii minime de asistență, lucru valabil pentru fiecare centru de prevenire. Mai mult, la nivelul celor mai multe centre nu există o echipă terapeutică completă.
„Curtea de Conturi constată că prin actuala formă de organizare și funcționare a ANA nu se asigură serviciile minime de asistență integrată la nivelul fiecărui centru de prevenire, evaluare și consiliere antidrog județean și fiecărui potențial beneficiar. Astfel, în 41 din cele 47 de CPECA existente la nivel național nu există o echipă terapeutică completă”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței.
Prin trecerea din subordinea ANA/ MAI în cea a Ministerului Sănătății, inițiatorii speră să poată atrage personal medical calificat în condițiile în care salarizarea din minister este superioară celei din cadrul ANA.
„În formula actuală, este imposibilă atragerea și crearea resursei umane în mecanismele de prevenție și asistență a victimelor (…) Motivele identificate sunt lipsa specialiștilor în domeniul asistenței consumatorilor de droguri, nivelul de salarizare al medicilor din rețeaua ANA este redus comparativ cu cel al medicilor care lucrează în cadrul structurilor Ministerului Sănătății, ANA nefiind considerată unitate medico-socială”, se mai arată în documentul citat.
Aceeași notă de fundamentare menționează însă că, chiar dacă prin trecerea la Sănătate ar putea apărea costuri suplimentare, actul normativ nu presupune angajarea de personal suplimentar – contrazicând practic teza anterioară, în care se vorbea de atragerea personalului calificat.
„Costurile suplimentare pot proveni din schimbarea schemei de salarizare a angajaților CPECA, ce va fi aliniată celei a Ministerului Sănătății. De menționat că proiectul de act normativ nu presupune angajarea de personal suplimentar față de cel prevăzut în schema prevăzută actualmente pentru ANA, ci doar repartizarea sa, potrivit mecanismului creat, în instituții cu competențe nou delimitate”, se mai arată în nota de fundamentare.