Cum va arăta viitorul Parlament. Alegerile anticipate dau peste cap toate calculele de pe scena politică

SPECIAL FANATIK
Adrian Ilie   
în Hot News
19/02/2020, 15:05
Cum va arăta viitorul Parlament. Alegerile anticipate dau peste cap toate calculele de pe scena politică SPECIAL FANATIK
Ședință comună a Parlamentului/ Foto: Hepta

O simulare a configurației viitorului Parlament, în cazul organizării de alegeri anticipate, arată că doar patru sau cinci partide ar putea trece de pragul electoral, situație în care viitorul Legislativ ar putea fi cel mai puțin divers din punct de vedere politic. În varianta cea mai optimistă pentru liberali, se poate ajunge la posibilitatea în care PNL va avea majoritate absolută, pentru prima dată de la victoria FSN din 1990.

Scenariul 1: Triumful PNL în viitorul Parlament

Dacă luăm ca bază a simulării sondajele ultimelor două luni, rezultă că în viitorul Parlament vor intra doar PNL, PSD, USR-PLUS, UDMR și, eventual, Pro România. În barometrul realizat de către IMAS pentru Europa FM și publicat la începutul lui februarie ierarhia partidelor care ar trece peste pragul electoral este următoarea: PNL – 47,4%, PSD – 20,6%, USR și PLUS cumulat – 15,8%. UDMR este evaluat la 4,7%, sub pragul electoral de 5%, însă aceasta este o situație constantă a Uniunii în sondaje, fără ca vreodată să nu fi atins la alegeri pragul, fiind vorba de o problemă de acuratețe a eșantionului. De exemplu, la ultimele alegeri parlamentare UDMR a obținut un scor puțin peste 6%, ceea ce corespunde ponderii etnicilor maghiari în populația României.

Presupunând că sondajul ar reprezenta fidel opțiunile de vot la anticipate, rezultă că 12,2% din voturile exprimate vor fi direcționate către partide care nu acced în Parlament. Potrivit legii electorale, aceste voturi vor fi redistribuite partidele care trec pragul, în funcție de scorul fiecăruia. La un rezultat al votului direct de peste 47%, liberalii ar mai primi aproape jumătate din voturile de la redistribuire astfel că mandatele de parlamentar pe care PNL ar putea, în teorie, să le primească ar reprezenta 53%, caz în care vor putea forma singuri Guvernul.

Majoritatea PNL la Senat ar fi certă, însă lucrurile sunt mai complicate la Camera Deputaților. La alegerile precedente, au fost scoase ”la concurs” 312 mandate de deputat, iar la un scor de 53%, PNL ar obține 165 dintre acestea. Însă alte 17 locuri sunt rezervate minorităților naționale, ceea ce crește numărul locurilor din Camera Deputaților la 329, caz în care majoritatea PNL s-ar reduce la un singur vot.

Aici intervine o altă variabilă, numărul de locuri pentru diaspora. Ordonanța referitoare la alegerile anticipate prevede dublarea mandatelor alocate românilor din străinătate, de la 2 la 4 senatori și de la 4 la 8 deputați. Este foarte greu de prevăzut cum vor vota românii din diaspora deoarece sondajele prezentate nu includ în eșantion alegători de peste granițe. Singurul indiciu este dat de rezultatele de la alegerile europarlamentare din diaspora, unde USR a obținut 41,2%, PNL – 31,3%, PMP – 9,9%, iar PSD doar 3,1%.

Scenariul 2: Ce poate schimba Pro România

În scenariul cel mai favorabil PNL, liberalii nu doar că și-ar permite luxul să guverneze singuri, dar ar putea iniția și revizuirea Constituției, majoritatea de două treimi necesară în Parlament putând să o obțină printr-un acord cu USR, formațiune care s-a pronunțat în repetate rânduri pentru modificarea legii fundamentale. Un punct în care cele două partide sunt de acord este că trebuie modificată procedura pentru alegerile anticipate, socotită prea greoaie.

Suplimentarea cu un partid a numărului formațiunilor care intră în viitorul Legislativ schimbă semnificativ datele problemei. Potrivit barometrului Europa FM din luna ianuarie, și Pro România ar fi intrat în Parlament, cu un scor de 6,4%. Sondajul realizat la finele anului trecut cota PNL la 45%, PSD la 18,5% și USR-PLUS la 15%. În acest caz, procentajul voturilor supuse redistribuirii ar scădea la 9,1%, iar PNL ar atinge circa 49% din mandatele de parlamentar, fără cele rezervate minorităților naționale. Pentru obținerea unei manjorități parlamentare, PNL ar trebui fie să coopteze USR-PLUS la guvernare, fie să încheie un acord de susținere parlamentară cu alianța condusă de Dan Barna și Dacian Cioloș, asta în varianta în care nu vor prefera UDMR ca partener într-o înțelegere politică.  Cât despre revizuirea Constituției, PNL ar trebui să atragă în acest proiect atât USR-PLUS, cât și UDMR.

Pro România poate schimba calculele și pentru scenariul 1, care are ca bază sondajul publicat în februarie. Dacă partidul lui Ponta ar candida într-o alianță electorală cu PSD, ar aduce un plus de 3,8% cu scăderea corespunzătoare a numărului de voturi redistribuite și scăderea numărulu de mandate alocate PNL. Și în acest caz liberalii ar putea forma singuri Guvernul, dar ar trebuie să mai caute încă un al treilea partid interesat să sprijine revizuirea Constituției.

Temerile UDMR

Teoretic, UDMR are asigurată accederea în Parlament, în condițiile în care ungurii ardeleni reprezintă circa 6% din populație. Situația este însă mai complicată de faptul că, în mod tradițional, prezența la vot a maghiarilor este mai mică decât a populației majoritate. Astfel, în 2012 UDMR a obținut la mustață procentajul de 5% care le-a permis accesul în Parlament.

Pentru a evita o catastrofă, la modificarea din 2015 a Legii electorale, UDMR a convins celelalte partide parlamentare să accepte introducerea unui prag electoral alternativ, care permite intrarea în Parlament a unui partid care obține mai puțin de 5%, dar cel puțin 20% din voturile exprimate în cel puțin patru circumscripții. Legea garantează prezența Uniunii în viitorul Legislativ, întrucât ponderea populației maghiare depășește 20% în șase județe: Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj.

Factorii imprevizibili

  • Sondajele din ianuarie și februarie nu au reflectat modificările intenției de vot generate de moțiunea de cenzură și proiectul alegerilor anticipate;
  • Scorul de la alegeri depinde și de modul în care se mobilizează partidele în campanie și temele pe care aceasta va fi dusă;
  • Cum există posibilitatea de suprapunere măcar parțială a campaniei pentru anticipate cu cea pentru alegerile locale, este greu de prevăzut cum se vor influența reciproc cele două tipuri de scrutin, mai ales că este pentru prima dată când acest lucru se întâmplă;
  • Rezultatele finale depind și de nivelul prezenței la vot. De obicei, o prezență redusă la vot favorizează partidele mici deorece o mare parte dintre votanții acestora sunt alegători care exclud o altă opțiune, așa-zisul ”electorat dur” care vine la urne în orice circumstanțe să-și voteze favoriții. O prezență mare aduce la urne și alegători cu convingeri politice mai puțin ferme care, în multe cazuri, sunt înclinați să voteze cu partidele pe care le percep cu șanse mari să câștige, caz în care favorizate sunt PNL și PSD.

 

 

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles