Cum vom circula în ţară după ce luăm banii de la UE! Proiecte SF pentru trenuri, metrou și tramvaie

România suferă din plin la capitolul transporturi și situația nu se poate schimba peste noapte, indiferent de zecile de milioane care vor intra în țară pe filiera Bruxelles. Doar că, spun autoritățile, banii luați prin PNRR ar avea darul, în sfârșit, de a construi ceva și nu doar a pansa și repara. De altfel, în ultimii ani de zile, românii s-au obișnuit să cârpească și să contabilizeze accidentele.

Dacă ne raportăm la transportul feroviar atunci Planul Național de Redresare și reziliență cuprinde proiecte aproape SF. La fel se întâmplă și în privința metroului sau a tramvaielor și autobuzelor. La trenuri, vorbim despre achiziția unora cu hidrogen și electrice, dar și o modernizarea totală a infrastructurii, pe anumite sectoare. De asemenea, vor exista și intervenții punctuale pentru ridicarea restricțiilor de viteză, pe anumite tronsoane.

Cum vom circula în ţară după ce luăm banii de la Uniunea Europeană!

Conform caietului trimis la Comisia Europeană de către autoritățile de la București, intervențiile de reînnoire a căii de rulare vor fi făcute într-un procent destul de serios chiar de CFR. Vorbim despre aproximativ 30% din totalul lucrărilor.

Pentru restul de 70% se vor lansa licitații la care vor avea dreptul să participe toți cei interesați. De remarcat că reînnoirile pe liniile directe care vor avea loc într-o primă fază constau, de fapt, în înlocuire de șină, traversă sau piatră spartă.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Abia în etapa a doua se vor face lucrări de modernizare complete ce includ înlocuire de șină, traversă, substrat, electrificare, consolidare/construire poduri/podețe, ERTMS – totul la standardele TEN-T.

Totodată, românii vor să încheie două mari proiecte, și anume, modernizare, electrificare, sistem ERTMS Arad – Timișoara – Caransebeș și modernizare, electrificare, sistem ERTMS Cluj – Episcopia Bihor.

Ce schimbări vor fi aduse pe calea ferată

Dacă ne raportăm strict la procesul de electrificare, atunci trebuie să știți că lucrul acesta se va întâmpla pe ruta Constanța – Mangalia – Non TEN-T, adică propunerea României de a intra pe TEN-T Comprehensive, ca prelungire a coridorului TEN-T Core.

Electrificare va fi făcută și pe tronsonul Videle – Giurgiu – TEN-T Comprehensive, acolo unde există o verigă lipsă de electrificare pentru coridor transfrontalier. Investițiile pentru programul de reînnoire acoperă București – Pitești – TEN-T Comprehensive, dar și Reșița – Voiteni – legătura la coridor TEN-T Core.

Digisport.ro

Decizia luată de Arpad Paszkany și noua sa iubită: anunțul făcut la scurt timp după ce s-au afișat împreună

Vorbim la final de 311 km de cale ferată modernizată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată și 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. De asemenea, vor fi achiziționate 12 trenuri de tip H-EMU (hidrogen) și stații de alimentare cu hidrogen aferente acestora.

Românii vor cumpăra 20 de trenuri de tip EMU,  30 de locomotive electrice modernizate şi 100 de vagoane modernizate.

Ce se întâmplă cu metroul după ce vin banii europeni

Metroul bucureştean ar urma să cunoască şi el o dezvoltare amplă cu banii de la PNRR. Concret, discutăm despre construcția a 12,7 km noi de linie, trasee pe care vor apărea și 15 stații noi. Va fi nevoie și de achiziția a 30 de trenuri. Atenție, aceste achiziții vor viza rețelele de metrou din București, dar și din Cluj Napoca.

În Capitală se prelungește Magistrala M4, Străulești – Gara de Nord 2, o prelungire care se va face în două runde. Mai întâi se estimează realizarea de șase stații până la Filaret, apoi avor apărea șapte stații și un depou pe o distanță de 6,74 km până la Gara Progresul.

Având în vedere dezvoltarea preconizată la nivelul orașului Cluj-Napoca și structura geografică a acestuia, dezvoltarea unei magistrale de metrou este varianta optimă la nivel național în afara capitalei.

Din punct de vedere al capacității de transport metroul din Cluj-Napoca va include 16 trenuri formate din două rame a câte două vagoane, cu o capacitate de 380 de pasageri și lungimea de 52 de metri. Capacitatea de transport la interval de trei minute/90 secunde de 7.600/15.200 de călători/oră și sens.

În primă fază vor fi realizate lucrările pe tronsonul Sfânta Maria – Europa Unită. Aici vor fi nouă stații și 7,5 km de tronson. Faza a doua va însemna traseul Florești – Sfânta Maria și Mărăști – Muncii. 10 stații, un depou, pe o lungime de 12,6 km.

PNRR schimbă parcul de vehicule destinate transportului public

Planul Național de Redresare și Reziliență a propus și o componentă destinată transportului urban de suprafață. Vorbim despre achiziția de material rulant, adică tramvaie, troleibuze cu baterii, autobuze curate, electrice sau cele pe hidrogen, stații de încărcare pentru autobuzele electrice (stații de încărcare rapidă, pe traseu, și stații de încărcare lentă, la autobază) sau cele pe hidrogen.

Proiectele finanțate vor fi condiționate de crearea de benzi dedicate pentru transportul public. Bugetul pentru schimbarea parcului de vehicule destinate transportului public este de 310 milioane euro. Prin această măsură se contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în municipiile reședință de județ – zonele urbane cele mai afectate de poluanții generați de trafic.

Prin PNRR este propus un Fond local pentru tranziția verde și digitală a unităților administrativ-teritoriale (UAT), cu două reforme principale și șase tipuri principale de investiții, cu un buget total de 2,1 miliarde euro prin care administrația locală să poată realiza dezvoltarea necesară. Concret, se estimează achiziționarea a 420 de autobuze electrice (împreună cu stații de încărcare rapide și lente), pe hidrogen și troleibuze cu baterii, precum și 50 de tramvaie în municipii reședințe de județ.