News

Cum vor arăta facturile românilor din aprilie 2025. Adevărul despre stornare și expirarea plafoanelor la energia electrică

Facturile românilor vor suferi schimbări drastice din aprilie 2025, în urma stornărilor anunțate și a expirării plafoanelor
21.01.2025 | 18:02
Cum vor arata facturile romanilor din aprilie 2025 Adevarul despre stornare si expirarea plafoanelor la energia electrica
Românii vor primi facturi modificate în aprilie 2025 / sursa: Freepik
ADVERTISEMENT

Energia electrică este un subiect de larg interes în România, dat fiind faptul că facturile românilor au suferit schimbări în ultimii ani. Din aprilie 2025, mulți cetățeni vor observa că prețurile s-au modificat drastic, în contextul noilor reglementări.

De ce se stornează facturile românilor

Anul 2025 a început cu anunțul potrivit căruia toate companiile furnizoare de energie electrică stornează facturile pentru perioada octombrie – decembrie 2024. Acest lucru a dus deja la primirea de facturi negative, motiv de bucurie pentru unii români, știindu-se faptul că facturile în lunile de iarnă sunt foarte mari.

ADVERTISEMENT

Adevărul este, însă, că aceste facturi au fost stornate pentru a face loc integrării unei noi taxe. Este vorba despre schema Contractelor pentru Diferență (CfD). Aceasta prevede taxarea românilor, dar și a altor europeni, pentru susținerea dezvoltării de proiecte fotovoltaice, eoliene onshore și alte investiții în infrastructura energetică, potrivit explicațiilor Ministrului Energiei, Sebastian Burduja, în septembrie 2024.

În octombrie 2024, Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) a decis introducerea în facturile românilor a taxei CfD, cu o valoare simbolică de 0,0128 bani/kWh, concepută pentru a susține un program finanțat din fonduri europene, în valoare totală de trei miliarde de euro. La doar două luni distanță, în decembrie 2024, Parlamentul a decis amânarea implementării noii taxe, urmând ca aceasta să fie implementată până în aprilie 2025. Ca urmare a acestei decizii, furnizorii de energie electrică din România au decis stornarea facturilor emise anterior introducerii acestei taxe, recalculându-le fără aceasta.

ADVERTISEMENT

Ce înseamnă, de fapt, factura stornată

Ciudat este că experții în energie nu sunt încă familiarizați cu subiectul, semn că viitorul este cel puțin incert atunci când discutăm despre sumele pe care românii le vor avea de plătit în aprilie, în urma acestor modificări la facturi.

PPC România, de exemplu, și-a anunțat clienții că facturile le vor fi stornate și vor fi emise facturi negative pentru perioada menționată, adăugând că, prin această măsură, compania se aliniază reglementărilor legale. De asemenea, fostul Enel a transmis că toți consumatorii care au ales serviciile companiei vor fi protejați de eventualele erori în facturare și vor plăti doar sumele stabilite legal, în funcție de consumul reglementat.

ADVERTISEMENT

Din aprilie 2025, consumatorii de energie electrică vor primi facturi recalculate, însă momentul se suprapune cu expirarea plafonării prețurilor la energia electrică. De la 1 aprilie, ofertele de preț vor crește, astfel că românii nu vor ști exact ce furnizor să aleagă pentru a nu fi afectați financiar de noile sume de plată.

Cât vor plăti consumatorii din aprilie 2025

Asociația Energia Inteligentă susține că există trei scenarii posibile ce se prefigurează după 1 aprilie 2025. În cazul în care plafonarea prețurilor la energie se va menține, se crede că se vor stabili cel mult două niveluri de prețuri: 1,3 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum peste 255 kWh/lună și 0,8 lei/kWh cu TVA inclus pentru un consum sub 255 kWh/lună. Asta înseamnă scădere la facturi cu circa 21% pentru românii care consumau peste 255 kWh/lună și o creștere cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună.

ADVERTISEMENT

În situația în care plafoanele vor fi eliminate și se va încerca liberalizarea pieței, este probabilă varianta ca cei ce consumă gaze naturale să plătească aceleași prețuri ca în timpul plafonării, adică 0,310 lei/kWh cu TVA inclus, iar pentru utilizatorii de energie electrică se va aplica prețul de circa 1,15 lei/kWh cu TVA inclus. Acest lucru ar însemna o scădere a prețului la factura de energie electrică cu aproximativ 21% pentru cei ce consumau peste 255 kWh/lună, o creștere a prețului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100 – 255 kWh/lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună.

Al treilea scenariu se referă la eliminarea plafoanelor și la nerealizarea pregătirii minime pentru liberalizarea pieței. Mai exact, consumatorii de energie electrică vor achita prețuri care se vor găsi peste 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Astfel, prețul energiei va crește cu circa 6% pentru cei ce consumă peste 255 kWh/lună, cu circa 72% pentru cei care consumă între 100 – 255 kWh/lună și cu circa 102% pentru cei care consumau sub 100 kWh/lună. Vorbim, așadar, despre creșteri cuprinse între 24 și 58 de lei lunar la factură, în funcție de consum.

Ce înseamnă liberalizarea pieței de energie

Președintele Asociației Energia Inteligență susține că liberalizarea pieței energiei electrice și gazelor naturale vine la pachet atât cu avantaje, cât și cu dezavantaje. În contextul liberalizării, vor fi necesari mai mulți bani de la bugetul de stat, însă aceștia nu există. De asemenea, sunt în joc și fonduri europene pe care țara noastră le-ar putea pierde dacă nu se vor face reglajele necesare. Este posibil chiar ca România să aibă de plătit Uniunii Europene bani serioși în contextul liberalizării.

„Sunt aspecte pozitive și negative. Aspectele pozitive pleacă de la faptul că piața, consumatorii, furnizorii, nu sunt pregătiți pentru liberalizarea pieței și, ca atare, o astfel de liberalizare bruscă vine la pachet cu multe probleme care vor exista. Dezavantajul ține de faptul că această liberalizare presupune bani mai mulți de la bugetul de stat pentru a compensa diferența între facturi și plafon. Discutăm despre mai mulți bani, dar nu sunt bani. 

Apoi există anumite fonduri europene care sunt, în momentul de față, acordate României în condițiile în care se respectă o anumită legislație, inclusiv cea privind liberalizarea, și s-ar putea ca România să rămână fără aceste fonduri. A treia problemă e legată de două infringement-uri (n.r. încălcări) pe care Uniunea Europeană le-a deschis contra României tocmai pe liberalizarea pieței la gaze și energie electrică care pot să evolueze și care să se lase cu alte blocaje sau penalități sau amenzi pe care România va trebui să le plătească. Trebuie găsită acea situație care avantajează cel mai mult consumatorul vulnerabil și consumatorul sărac”, explică Dumitru Chisăliță, expert în energie și președinte al AEI, pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT