Cum vrea Polonia să scape de datoria de 1,4 miliarde de euro către Pfizer. Detaliul găsit de juriști, de care s-ar putea folosi și România

Hotărârea unui tribunal din Bruxelles prin care Polonia este obligată să plătească 1,4 miliarde de euro companiei Pfizer pentru vaccinuri anti-COVID contractate, dar neachiziţionate i-a făcut pe oficialii de la Varşovia să caute soluţii de a evita să dea aceşti bani. Guvernul a făcut deja apel la decizia instanţei belgiene, în timp ce avocaţii au găsit ceva ce s-ar putea numi un „defect juridic” al vaccinurilor. Se pare că problemele de proprietate intelectuală ar putea deveni un element cheie al strategiei de apărare a Poloniei, având în vedere disputele privind brevetele legate de tehnologia ARNm.

Dacă instanța confirmă validitatea brevetelor Moderna, vaccinurile Pfizer ar putea deveni „defecte juridic”

La momentul semnării contractului dintre Pfizer cu Polonia, dar şi cu România, în timpul pandemiei, nu existau acuzații conform cărora vaccinul ar putea fi „defect” din punct de vedere legal. Situația s-a schimbat ulterior, când a izbucnit o dispută globală privind drepturile de brevet asupra tehnologiei ARNm. Disputele juridice din momentul de faţă arată că există un risc real ca vaccinurile Pfizer să încalce brevetele numeroaselor companii, inclusiv Moderna, scrie presa poloneză, care citează mai mulţi experţi în domeniul dreptului brevetelor.

Într-un scenariu extrem, acest lucru ar însemna că Polonia şi, implicit România, ar trebui să accepte un produs defect din perspectiva proprietății intelectuale. „Dacă instanța ar confirma validitatea brevetelor Moderna utilizate în producția vaccinului Pfizer și ar constata că acestea au fost încălcate, ar însemna că vaccinurile sunt un produs defect din punct de vedere legal”, spune Mariusz Kondrat, avocat specializat în brevete europene. El adaugă că a comercializa un astfel de produs în Polonia ar putea fi incompatibilă cu legislația privind brevetele.

Cazul este complex şi în timp ce Oficiul European de Brevete a decis în favoarea Modernei în unele dintre litigii, Pfizer a făcut apel, iar procedurile sunt în curs de desfășurare, după cum scrie Rynek Zdrowia („Piaţa Sănătăţii”), una dintre cele mai importante publicații din Polonia dedicate sectorului medical și farmaceutic. Ulterior, ar fi necesară confirmarea încălcării brevetului și de către o instanță poloneză, iar o astfel de hotărâre ar putea constitui unul dintre argumentele într-un apel împotriva deciziei instanței belgiene din 1 aprilie. În consecință, disputa dintre Moderna și Pfizer ar putea deveni un element important al strategiei procesuale a Poloniei.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

Cum au ajuns Pfizer şi Moderna să obţină brevete ARNm

Principala dispută este între Moderna, care folosește tehnologia sa proprie pentru a livra ARNm în celule prin nanoparticule lipidice pentru a evita degradarea ARNm, și Pfizer/BioNTech, care utilizează o platformă licențiată. Cu toate acestea, mai multe entități au participat la acest demers științific, iar fiecare dintre ele caută acum să obțină profit.

Digisport.ro

VIDEO Două cuvinte! Ce a spus Aryna Sabalenka la fileu, după ce Sorana Cîrstea a eliminat-o la Roma

Cercetările privind utilizarea ARNm ca nou agent terapeutic sunt în desfășurare încă din anii ’90. Totuși, abia în 2005 un grup de oameni de știință de la Universitatea din Pennsylvania a publicat descoperiri esențiale pentru dezvoltarea terapiilor bazate pe ARNm. Universitatea a acordat o licență exclusivă pentru brevetele sale ARNm companiei RiboTherapeutics, care le-a sublicențiat apoi filialei sale CellScript. La rândul său, CellScript a început să acorde sublicențe către companiile Moderna și BioNTech. Totuși, numerele brevetelor sunt ascunse sau tăiate  în toate documentele, ceea ce îngreunează identificarea celor relevante pentru producția vaccinurilor COVID-19.

În ceea ce privește platforma tehnologică ce permite livrarea ARNm în celule prin nanoparticule lipidice, brevetele au aparținut inițial Universității British Columbia și companiei Arbutus, care au colaborat în dezvoltarea nanoparticulelor lipidice. În 2012, Arbutus a transferat o serie de licențe privind livrarea acizilor nucleici către Acuitas Therapeutics, iar în 2016 aceasta a încheiat un acord cu CureVac, care includea acces la brevetele pentru tehnologia nanoparticulelor lipidice. Acuitas a acordat, la rândul său, sublicențe companiei Moderna. De asemenea, Arbutus a încheiat un acord cu Roivant pentru a crea Genevant, o societate destinată administrării portofoliului de brevete pentru nanoparticule lipidice. Ulterior, Genevant a sublicențiat brevetele către BioNTech, care a semnat apoi un acord cu Pfizer pentru dezvoltarea vaccinului împotriva COVID-19.

Bătălia pentru încălcarea brevetelor a început după pandemie

După pandemie, numeroase companii din acest sector au dat în judecată alte firme pentru încălcarea brevetelor privind tehnologia nanoparticulelor lipidice. În Europa, procedurile sunt în curs de desfășurare la mai multe instanțe naționale și la Curtea Unică de Brevete (CUP). Dintre toate procesele, disputa privind brevetele dintre Moderna și Pfizer/BioNTech atrage cea mai mare atenție.

Principalele revendicări ale Modernei se concentrează pe tehnologia sa ARNm cu nucleozide modificate și pe proporțiile formulărilor sale lipidice. Apărarea Pfizer/BioNTech se bazează pe argumentul că tehnologia lor a fost dezvoltată independent sau licențiată corespunzător în baza unor acorduri cu Acuitas Therapeutics și Universitatea din Pennsylvania.

Moderna a obţinut victorii preliminare în faţa Pfizer în Marea Britanie şi Germania

Între brevetele aflate în litigiu, unul atrage în mod deosebit atenţia: EP 3 590 949, care se referă la modificarea ARNm constând în înlocuirea uracilului cu N1-metil-pseudouridină, care stabilizează molecula și amplifică răspunsul imun. La 1 august 2025, Curtea de Apel din Regatul Unit a confirmat hotărârea anterioară din 2024, considerând brevetul EP 949 valid și încălcat de vaccinul Comirnaty (Pfizer/BioNTech). Ambele companii și-au anunțat intenția de a face apel la Curtea Supremă, iar dacă aceasta respinge cererea sau menține decizia Curții de Apel, Moderna ar putea solicita despăgubiri. Sunt în joc sume uriaşe, deoarece compania solicită despăgubiri pentru toate vânzările realizate de concurenții săi după 8 martie 2022.

Instanțele din Germania au confirmat, de asemenea, în primă fază încălcarea acestui brevet de către Pfizer/BioNTech, acordând Moderna dreptul de a cere despăgubiri și obligând companiile să prezinte date privind prețurile și profiturile. Apelul este încă desfășurare. Acestea sunt doar o parte din bătăliile juridice care se dau între giganţii pharma pentru brevetele asupra tehnologiei ARNm, iar Polonia este hotărâtă să profite din plin pentru a convinge instanţele să o absolve de plata celor 1,4 miliarde de euro către Pfizer, plată la care a fost condamnată, ca şi România, de tribunalul de la Bruxelles.