Cum vrea USR-ul să oblige politicienii să-și publice din nou declarațiile de avere. Critici din partea instituției conduse de Florin Iordache

Anul acesta aleșii și funcționarii publici nu și-au mai depus declarațiile de avere și de interese. Termenul limită era de 15 iunie, însă cu câteva zile înainte Curtea Constituțională a României prin decizia 297 din 29 mai, a decretat ca neconstituționale mai multe prevederi cheie din legea ANI. Este vorba de publicarea în sine a acestor documente pe site-ul ANI (Agenția Națională de Integritate) și de obligația de a declara veniturile și numele soțului/ soției. Parlamentul a promis că va reface legea ANI în cel mai scurt timp posibil.

Parlamentarii, obligați din nou să-și depună declarațiile de avere

După decizia CCR din luna mai, Parlamentul avea obligația ca în termen de 45 de zile să revină asupra articolelor de lege declarate neconstituționale (care erau suspendate în acest timp) și să încerce să salveze ceva din vechea lege. Fără această intervenție articolele declarate neconstituționale încetau să mai aibă efecte juridice.

În furia declanșată în spațiul public ca urmare a deciziei CCR, (cel puțin) partidele aflate la putere au promis intervenții imediate pentru a remedia legea ANI, lege care asigura un grad ridicat de transparență în administrația publică din țara noastră. În acest sens au fost nenumărate promisiuni ale liderilor politici, ba chiar, unii au promis că, în ciuda deciziei CCR, ei își vor publica în continuare aceste declarații. La jumătate de an de la acest moment, niciun dintre aceste promisiuni nu a fost respectată.

La începutul lunii decembrie 42 de parlamentari USR au inițiat un proiect de lege menit să repare articolele de lege declarate neconstituționale de CCR în mai. „Impactul Deciziei nr. 297/2025 a Curții Constituționale reprezintă un mare pas înapoi pentru politicile de asigurare a transparenței şi integrității publice, în contradicție cu interesul public care reclamă mijloace eficiente de luptă împotriva corupției”, arată inițiatorii în expunerea de motive.

Digi24.ro

Primarul din Cenei, despre cazul băiatului ucis de 3 adolescenți: Părinţii sunt panicaţi, că cel de 13 ani e liber să meargă la școală

Cum rezolvă conflictul cu CCR

Proiectul de lege vizează strict vizează practic reformularea celor două articole declarate neconstituționale – cel prin care aleșii și demnitarii erau obligați să publice numele, veniturile, locul de muncă al soțului/ soției – informații asupra cărora declarantul nu-și putea asuma răspunderea, în viziunea CCR, și obligația ANI ca aceste declarații să fie publicate pe site-ul instituției.

Digisport.ro

Mircea Lucescu, internat de urgență!

„Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere şi cuprind drepturile obligațiile declarantului.

Declarațiile de avere, întocmite potrivit alin. (2), vor cuprinde și drepturile şi obligațiile soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflați în întreţinere, în măsura în care declarantul avea posibilitatea de a le cunoaşte. Omiterea acestor informații atrage răspunderea penală și/sau contravențională, potrivit legii”, este formularea folosită în proiectul de lege citat prin care inițiatorii susțin că pot fi depășite criticile CCR care subliniase că răspunderea juridică penală este una personală și că oficialilor nu li se poate cere să-și asume răspunderea pentru informațiile furnizate de terți.

Practic, parlamentarii USR susțin că funcționarii și demnitarii vor fi obligați să declare pe propria răspundere doar acele drepturi şi obligațiile cunoscute de declarant în ceea ce priveşte averea soțului/soţiei şi/sau copiii aflați în întreținere.

În ceea ce privește posibilitatea ca ANI să publice în continuare aceste declarații de avere, proiectul USR vine cu soluția anonimizării informațiilor cu privire la soț/ soție și copiii minori ai declarantului, soluție care, în opinia acestora, ar rezolva aspectele criticate de către CCR.

„Agenţia asigură afişarea declarațiilor de avere şi a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea numelui şi prenumelui soțului/soţiei, precum şi ale copiilor aflați în întreținere, adresei imobilelor declarate, cu excepția județului și a țării unde sunt situate, adresei instituţiei care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum şi a semnăturii olografe”, se mai arată în proiectul de lege citat.

„Am considerat că anonimizarea numelui soțului/soției şi al copiilor, precum şi adresa imobilelor deținute, cu excepția județului (dacă e cazul) și țării în care acestea se regăsesc, reprezintă garanții suficiente de asigurare a dreptului la viață privată, pe de-o parte, dar în acelaşi timp permit şi transparența averilor persoanelor vizate, principiu necontestat de către Curtea Constituțională care subliniază necesitatea ca Parlamentul să identifice soluțiile legislative adecvate care să permită cunoașterea averii soțului/soției sau copiilor declarantului”, spun inițiatorii.

Ce șanse are să treacă legea USR pentru declarațiile de avere

Proiectul inițiat de parlamentarii USR se află în dezbatere publică până la data de 15 ianuarie și a intrat deja pe ordinea de la Cameră. Comisia pentru drepturile omului s-a pronunțat deja, dând aviz negativ. Comisia este condusă de Feodor Silviu de la minorități și Ana Marcela Baș, de la SOS România. USR și PNL au doar trei deputați în această comisie.

Pe de altă parte, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observația că obligația ca declarațiile de avere să cuprindă drepturile şi obligațiile soțului/soției „în măsura în care declarantul avea posibilitatea de a le cunoaşte” este lipsită de claritate. „Însă nu este clar cum se poate dovedi dacă declarantul avea posibilitatea să cunoască drepturile şi obligațiile menționate”, se arată în avizul CES.

Ce a spus instituția condusă de Florin Iordache

Consiliul Legislativ, instituția condusă de către fostul ministru al justiției din perioada Dragnea, a dat și ea aviz negativ propunerii legislative inițiate de către parlamentarii USR. La fel ca în avizul dat de CES, Consiliul Legislativ spune că formularea din text privind drepturile și obligațiile soțului/ soției este lipsită de claritate și ar putea lăsa întreaga lege fără efect.

„Totodată, în ceea ce priveşte textul propus la pct. 2 pentru alin. (2¹) al art. 3, semnalăm că formularea în măsura în care declarantul avea posibilitatea de a le cunoaşte. Omiterea acestor informații atrage răspunderea penală şi/sau contravențională, după caz” nu întruneşte condițiile necesare de previzibilitate şi accesibilitate, norma fiind insuficient conturată şi neclară în ceea ce priveşte modalitatea de aplicare, sub această formă actul normativ neputând avea eficiență legislativă”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.

În ceea ce privește cel de-al doilea aspect propus în lege, și anume anonimizarea numelor soțului/ soției și al copiilor, adresa imobilelor, etc. pentru ca declarațiile de avere să fie apoi publicate pe site-ul ANI, Consiliul Legislativ arată că prin decizia CCR din mai 2025, Curtea a susținut că acest lucru nu este suficient pentru protecția datelor cu caracter personal și a dreptului la viață privată.

„Curtea reține că anonimizarea elementelor menționate în textul de lege criticat (anonimizarea adresei exacte a imobilului, a codului numeric personal şi a semnăturii – n.red) nu este suficientă pentru asigurarea confidențialității și protecției datelor cu caracter personal şi, implicit, pentru protecția vieții private și a demnității umane, ca valoare fundamentală, consacrată și ocrotită la nivel constituțional”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.