Administrația Fondului pentru Mediu, denumită și Banca Mediului, este agenția coordonată de către Ministerul Mediului prin intermediul căreia sunt rulate cele mai importante programe ale ministerului, Rabla, rabla pentru electrocasnice sau Casa Verde Fotovoltaice. Anul trecut, agenția a avut un buget de peste 13 miliarde lei pentru aceste programe, iar în acest an, doar pentru Programul Casa Verde, Guvernul a alocat 2 miliarde lei.
La începutul anului 2022, pe fondul haosului creat în derularea programele Rabla Clasic și Plus, plus eșecul de la lansarea programului Casa Verde Fotovoltaice, premierul Nicolae Ciucă îl demitea pe președintele Administrației Fondului de Mediu (AFM), Lorand Fulop. Acesta era de doar cinci luni în funcție, și era cel de-al șaptelea șef al instituției în mai puțin de doi ani și jumătate.
În locul lui avea să fie numit Laurențiu Adrian Neculăescu. În vârstă de doar 41 de ani la acea dată, Laurențiu Neculăescu, venea din industria turismului, unde timp de doi ani condusese societatea SC Resalcom SA, firmă care are în administrare Hotelul King din Târgoviște și cu o cifră de afaceri de peste 2 milioane lei.
Dacă o astfel de numire putea părea surprinzătoare la prima vedere, în fapt Neculăescu se întorcea în fapt la Ministerul Mediului, unde fusese secretar de stat între 2017 și 2019, și de unde a plecat odată cu venirea la putere a liberalilor în luna noiembrie. De altfel, cariera sa este împărțită între perioade în administrația publică și munca la una din firmele familiei.
Absolvent de studii economice la Universitatea Valahia din Târgoviște, universitate deja celebră în rândul oamenilor de partid, Laurențiu Neculăescu este angajat în anul 2004, la vârsta de 24 de ani, când încă își făcea masterul al universitatea din Târgoviște, direct consilier la Ministerul Dezvoltării. După cinci ani în această funcție, se îndreaptă către administrația locală, la CJ Dâmbovița, unde este pe rând șeful cancelariei președintelui CJ și șeful direcției de dezvoltare și investiții.
După alți patru ani în industria turismului, după alegerile din 2016, este numit secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, unde nu stă decât trei luni, și se mută la Ministerul Mediului, tot în funcția de secretar de stat, unde rămâne până în noiembrie 2019, potrivit CV-ului său de pe site-ul AFM. Datele din Monitorul Oficial arată însă că acesta a fost demis de la Ministerul Mediului în iunie 2019, între iulie și noiembrie fiind consilierul premierului Viorica Dăncilă pe probleme de mediu.
Presa locală scria însă că în anul 2012, viitoarea ministră a mediului, Rovana Plumb își stabilise sediul de campanie chiar în Hotelul King din Târgoviște, și că nota de plată pentru o lună de cazare și mâncare a fost achitată în stil dâmbovițean, cu Laurențiu Neculăescu cooptat în staful lui Andrei Plumb, fiul ministresei şi viitor candidat la Primăria Târgovişte. Patru ani mai târziu, înaintea campaniei din 2016, același patron al hotelului din Târgoviște îi oferă Rovanei Plumb un împrumut de 63.000 lei, bani necesari pentru contribuția la campania electorală a PSD. Suma apare în declarația de avere a Rovanei Plumb.
În ceea ce privește declarațiile de avere ale lui Laurențiu Neculăescu, singurul bun ce apare declarat este un apartament de 80 mp în Târgoviște, primit prin donație în anul 2015. Nu sunt menționate conturi de economii sau alte bunuri mobile. Pe lângă salariul de la stat, soții Neculăescu menționează însă și venitul din dividende provenit din acțiunile pe care le dețin la ATCOM Dâmbovița SA, ce în 2022 s-a ridicat la circa 10.000 de euro. Firma este o mică cooperativă din domeniul turismului, unde sunt acționari mai mulți membri ai familiei.
Traseul în carieră al lui Laurențiu Neculăescu pare a-l urma pe cel al fratelui mai mare, Sergiu Ionuț. Cu doar trei ani mai mare, acesta este începând din anul 2018 director de investiții la Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița, acolo unde în anul 2022 a avut un salariu de 132.000 lei.
Ca studii, acesta s-a îndreptat inițial către teologie și limbi clasice la Universitatea București, însă după această aventură s-a reorientat către Universitatea Valahia unde și-a luat mai multe diplome în drept și economie. Pare însă să fi rămas atras de domeniul teologiei, pentru că în 2016 și-a luat și doctoratul în acest domeniu, în Grecia însă, cu teza „Principiul cosmologic antropic în lumina ortodoxiei contemporane”.
De altfel, după începerea doctoratului din Grecia, în anul 2007, Sergiu Neculăescu își ia și licența în drept de la Valahia (2006-2010), după ce anterior terminase masterul în drept tot la Valahia (2006-2007) și lucrează și la firma familiei (Resalcom SA) ca asistent manager și consilier juridic.
După toți acești ani plini încărcați de studii, dar și după campania electorală din 2012, Sergiu Ionuț ajunge direct consilier al ministrului mediului, nimeni alta decât Rovana Plumb. Aici nu stă decât un an, însă mai lucrează doi ani în administrația centrală, tot consilier juridic, întâi la Casa de Pensii și apoi la Ministerul Muncii. Din 2018 ajunge la Compania de Apă Târgoviște, compania cu capital integral de stat.
Ca și fratele său mai mic, acesta are un apartament în Târgoviște, primit ca donație în același an, însă mai deține și niște spații comerciale, plus două terenuri, cumpărate în perioada studiilor. Deși nu declară niciun cont de economii sau alte bunuri mobile, Sergiu Neculăescu este unul dintre acționarii Băncii Transilvania, deținând peste 44.000 de acțiuni. Valoarea lor declarată în 2023 depășea un milion de lei.
La începutul lunii noiembrie a anului trecut, în prezența președintelui Nicolae Ciucă și a lui Lucian Bode, Mircia Muntean semna adeziunea la PNL. Era în fapt o importantă revenire în partid, Mircia Muntean fiind membru PNL între 1990 și 2011, timp în care, între 1996 și 2012 a avut patru mandate de primar al municipiului Deva.
După 2012 acesta a ajuns în Parlamentul României, pe listele PD-L însă, iar în anul 2016 avea să câștige din nou Primăria Deva, de această dată pe listele PSRo. Avea să fie un mandat scurtat în anul 2017, atunci când ÎCCJ îl condamna la șase ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu şi conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice. Nu avea să execute însă decât puțin peste doi ani, iar după ieșirea din închisoare a fost angajat la compania de stat Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului (CNCAF) Minvest Deva.
Revenirea în PNL a lui Mircia Muntean avea să coincidă însă cu o importantă numire la conducerea AFM. Cu două săptămâni înainte, în 20 octombrie, premierul Marcel Ciolacu semna numirea în funcția de vicepreședinte al AFM a lui Adrian Corbu, în vârstă de doar 39 ani, nimeni altul decât ginerele fostului edil PNL.
Adrian Corbu a absolvit Academia de Studii economice între 2004 și 2008 (liceul l-a terminat în 2003), având și un master în managementul fondurilor structurale la aceeași facultate. Pe timpul facultății a lucrat la o firmă care oferă împrumuturi (Total Leasing IFN S.A), firmă care în 2007 avea să dea faliment. După 2007, Adrian Corbu lucrează la un lanț farmaceutic, timp de doi ani, până în anul 2009.
Imediat după această experiență, când încă nu-și terminase studiile de master, ajunge însă direct asistent al unui secretar de stat din Ministerul Transporturilor. Aici, după doar trei luni ajunge consilier al secretarului de stat și după alți doi ani chiar consilier al ministrului transporturilor.
Aceasta este perioada (2009-2011) în care în CV-ul său menționează cele mai importante realizări. Printre acestea se numără construirea celui de-al doilea terminat al Aeroportului Otopeni. „Unul din proiectele pe care le-am coordonat, atunci când a fost esențială interacțiunea cu părțile externe interesate, a fost construirea unui nou terminal de pasageri pentru principalul aeroport românesc (Aeroportul Internațional Henri Coandă).
Am creat și păstrat relațiile cu o gamă vastă de persoane pentru a le înțelege nevoile și pentru a obține susținere. Am anticipat și am rezolvat conflicte prin adoptarea de soluții agreabile și am încercat să fiu un lider în realizarea schimbărilor și obținerea îmbunătățirilor”, scrie acesta în CV-ul său, unde, un al doilea proiect în care susține că a avut un rol important a fost extinderea digului de la Portul Constanța.
Este de asemenea perioada în care tânărul de 27 de ani ajunge în CA-urile Autorității Navale Române, Companiei Aeroporturi București și Aeroportul Timișoara. În aceeași perioadă (2010-2013) este și șef-departament al Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bucureşti-Ilfov, iar între 2011 și 2013 ajunge consilierul personal al președintelui CJ Ilfov (Cristache Rădulescu PD-L și Marian Petrache PNL). În anul 2012 menționează că este vicepreședinte al organizației de tineret a PD-L.
După 2013, Adrian Corbu trece timp de cinci luni pe la Ministerul Dezvoltării pentru ca apoi să ajungă într-o poziție cu adevărat bănoasă, director adjunct al companiei din energie SMART SA. Stă în această funcție timp de șase ani, până în anul 2019, anul în care s-a încheiat guvernarea PSD. Spre exemplu, salariul pe care-l încasa în 2015 de la compania de stat era de 130.000 lei, dublul indemnizației de parlamentar pe care o declara în același an proaspătul său socru, Mircia Muntean (59.400 ron).
În ultimii doi ani în care s-a aflat al conducerea adjunctă a companiei de energie SMART SA, Adrian Corbu a condus și Compania Municipală Iluminat Public București SA (2017-2021, cu o scurtă pauză), perioadă în care s-a aflat și în consiliile de administrație a mai multor companii municipale în perioada administrației Firea. De altfel, între 2021 și 2022 pe Adrian Corbu îl găsim angajat al Primăria Voluntari, acolo unde conduce mai multe companii ale CL Voluntari.
Din iulie 2022 urmează o pauză în CV-ul acestuia, pentru ca în august 2023 să fie angajat consilier personal al Președintelui Consiliului Județean Prahova, funcție în care nu stă decât două luni, până la venirea la Ministerul Mediului.
Ce iese în evidență din declarația de avere a lui Adrian Corbu sunt datoriile la bănci de peste un milion de lei. Cea mai mare parte a acestora sunt două credite pe 30 de ani în anii 2015 și 2016, perioadă în care el era director adjunct la SMART SA, perioadă în care aceștia au achiziționat două case de 120 mp și teren de 100 mp în Voluntari. Presa a scris că aceștia ar fi vecini cu cuplul Firea-Pandele, și chiar finii celor doi, informație negată de către Adrian Corbu.
Pe lângă cele două case și datoriile la bănci, soții Corbu mai dețin bijuterii și tablouri de 22.000 euro, criptomonede de 17.000 dolari și lichidități de doar 5.000 lei în conturi, dar și peste 35.000 euro în numerar. Pentru anul 2022, Adrian Corbu nu a declarat un venit decât de 39.820 lei, salariu de șef-serviciu la Primăria Voluntari, ce echivalează cu 3.300 lei pe lună.
Totuși, venitul familiei a fost completat de cel al soției, Paula Ioana, ajunsă șef-serviciu la Centrul de Sănătate al STB, funcție pentru a fost plătită cu 86.000 lei. De altfel, aceasta pare să fi lucrat și ea doar la stat. Înainte de STB, în anul 2019 era angajată pe funcția de consilier juridic la Compania Municipală Parcuri și Grădini București SA, companie municipală dizolvată de noua administrație a Capitalei. Anterior, în anul 2015, aceasta era angajată consilier de specialitate la SMART SA.
Chiar dacă veniturile familiei au scăzut în ultimii ani, soții Corbu au avut și alte surse de venit. În anul 2013, Adrian Corbu declara 130.000 euro în numerar din vânzarea unor drepturi litigioase, iar în 2015, la cununie, cei doi soți au strâns 43.800 euro. În anul 2020, la botezul copilului suma cadou primită a fost și mai impresionantă, aproape 80.000 de euro.
Tot în 2020, Paula Corbu candidează la Primăria Deva din partea Partidului României Europene, pe care-l împrumută cu suma de 110.000 lei pentru campania electorală. Iese însă pe poziția secundă, ceea ce o califică pentru un post de consilier local, dar nu pare interesată de această funcție pentru că actele pentru validarea în funcție nu mai sunt trimise.
Doi ani mai târziu, Paula Corbu își deschide propria firmă de consultanță în afaceri, CXB Production and Advertising SRL. Firma însă are o cifră de afaceri de nici 3.000 de lei și datorii de 22.000 lei în primul an de activitate. La această firmă este asociată cu Gearap Adela-Liliana, acționară majoritară la firma din Constanța CUBIK STONE SRL, firmă cu câteva contracte publice în județ.
Celălalt acționar al firmei, Gearap Tudor a donat 35.000 lei pentru PNL în anul 2008, iar ambii sunt parteneri de afaceri cu Adrian Gearap, consilierul personal al fostului ministru PSD al mediului, Nicolae Nemirschi, și preşedinte al Administraţiei Fondului pentru Mediu în anul 2013, după cum notează un raport Expert Forum.
În ceea ce-l privește pe Adrian Corbu, în 2012 acesta menționa că este acționar la două firme: LIBERTY GROUP SRL din Buftea (26%), companie ce în acel an avea o cifră de afaceri de 4,6 milioane și pierderi de 1,2 milioane, și ALFA TIPO SRL, tot din Buftea (25%), firmă cu activitate în domeniul imobiliar. (Adrian Corbu a negat în repetate rânduri că ar fi desfășurat afaceri imobiliare).