Curs valutar BNR, marți, 25 februarie 2025. Banca Națională a României a comunicat, la ora 13.00, noile cotații pentru cele mai importante monede de pe piață. Ca de obicei, FANATIK vă ține la curent cu toate informațiile.
Potrivit datelor prezentate de Banca Națională în ședința de marți, moneda euro și dolarul american au câștigat teren în raport cu leul. Și în cazul francului elvețian s-a constatat o apreciere în raport cu moneda națională. În schimb, lira sterlină a înregistrat o ușoară scădere.
Iată cotațiile Băncii Naționale a României de marți, 25 februarie 2024:
Euro: 4.9773 lei (+0.0003)
Dolarul american: 4.7536 lei (+0.0025)
Lira sterlină: 6.0007 lei (-0.0047)
Francul elvețian: 5.3029 lei (+0.0178)
Gramul de aur: 449.0238 lei (+0.5895)
Moneda euro a stagnat vineri, având aceeași valoare ca în ziua de joi, adică de 4.9773 lei. La începutul acestei săptămâni, euro a înregistrat o depreciere ușoară, de 0.0003 unități.
Dolarul american a încheiat ultima ședință valutară de săptămâna trecută cu un minus de 0.0128 unități. În același timp, luni, 24 februarie 2025, a venit tot cu o depreciere, de 0.0032 unități, ajungând la valoarea de 4.7511 lei.
Lira sterlină a avut o creștere în ziua de vineri, 21 februarie, de 0.0014 unități. Datele BNR arată că aceată monedă a început săptămâna „pe roșu”, cu o scădere de 0.0098 unități, având valoarea de 6.0054 lei.
În aceeași situație a fost și francul elvețian. A avut parte de un plus de 0.0068 în ultima ședință valutară din săptămâna ce a trecut, însă a înregistrat un minus la acest început, de 0.0060 unități. Moneda a ajuns la valoarea de 5.2851 lei.
Gramul de aur începe să se apropie, din nou, de pragul de 450 de lei. Dacă vineri, 21 februarie, metalul prețios a fost pe minus cu 4.3926, luni a înregistrat o creștere de 0.5090, ajungând la valoarea de 448 lei.
Economiștii spun că bugetul României este construit pe ipoteze „suprarealiste”, în contextul în care se iau în calcul cheltuielile, apoi veniturile.
„Primul lucru pe care l-aș spune despre acest buget este că repetă aceleași greșeli ca și bugetele din ultimii ani, anume pleacă de la niște ipoteze destul de suprarealiste și deconectate de la realitatea din teren. Ca să poți să faci un buget teoretic, ar trebui să începi așa: cam care ar fi veniturile pe care eu aș putea să le colectez în mod realist și acomodez cheltuielile la aceste venituri? Deci pornesc bugetul cu veniturile și încerc să pun acele cheltuieli în suma acestor venituri, considerând și un deficit, dacă e cazul.
La noi e invers. La noi, ia ministrul de Finanțe telefonul și îi sună pe toți ăia de prin ministere. Bă, ia trimiteți cheltuielile către mine, le adună și ia niște cheltuieli acolo și după aia zice: așa bun, astea-s cheltuielile, ce deficit vrem noi să avem, 7% din PIB?”, a declarat profesorul de economie Cristian Păun, în cadrul emisiunii „În fața ta” de la Digi24.